Extras din seminar
SEMINARUL NR. 1
„Introducere în studiul dreptului penal”
I. Plan de seminar:
IA.Generalităţi privind dreptul penal
- definiţia dreptului penal
- caracteristicile dreptului penal
- obiectul dreptului penal
- scopul dreptului penal
- subramurile dreptului penal
- funcţiile dreptului penal
- necesitatea dreptului penal
- locul dreptului penal în sistemul dreptului
IB. Ştiinţa dreptului penal
- definiţie
- obiectul ştiinţei dreptului penal
- sarcinile ştiinţei dreptului penal
- ştiinţele penale (criminale)
- ştiinţa dreptului penal român
IA. Generalităţi privind dreptul penal
a. Definiţia dreptului penal:
Dreptul penal, ca ramură a sistemului de drept din România, este format din totalitatea normelor juridice, legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracţiuni, condiţiile de tragere la răspundere penală, sancţiunile şi alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanţele judecătoreşti persoanelor fizice sau juridice, care au săvârşit infracţiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept, democratic şi social.
b. Caracteristicile dreptului penal:
Din definiţia de mai sus desprindem elementele definitorii ale acestei ramuri de drept şi anume:
1. termenul de “drept penal” cunoaşte două accepţiuni:
- ramură a sistemului de drept, ce cuprinde o totalitate de norme juridice cu acelaşi obiect de reglementare,
- ştiinţa dreptului penal, ce cuprinde totalitatea ideilor şi concepţiilor despre dreptul penal ca disciplină de studiu,
2. dreptul penal este o ramură de drept distinctă, alături de alte ramuri de drept;
3. dreptul penal are autonomie în raport cu celelalte ramuri de drept; această autonomie îmbracă trei aspecte:
a) autonomie normativă, în sensul că dreptul penal îşi creează singur normele de conduită. Totuşi, dreptul penal nu poate incrimina o faptă care potrivit unei alte ramuri de drept reprezintă exercitarea legală a unui drept,
b) autonomie conceptuală, dreptul penal folosind termeni specifici altor ramuri de drept, dar dându-le noi sensuri (ex. art. 147 C. Pen.),
c) autonomie procedurală, în sensul că procesul penal se bucură de o independenţă completă în raport cu procedurile nepenale.
4. dreptul penal are o structură unitară (art. 362 C. pen.),
5. dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice cu acelaşi obiect de reglementare,
6. normele dreptului penal stabilesc expres faptele ce constituie infracţiuni, condiţiile de tragere la răspundere penală a persoanelor care le săvârşesc, precum şi sancţiunile aplicabile,
7. dreptul penal are un scop specific şi anume apărarea valorilor sociale,
8. are instituţii specifice, acestea fiind:
- infracţiunea
- răspunderea penală
- sancţiunile
9. dreptul penal este o ramură de drept public, deoarece întotdeauna unul dintre subiectele raportului juridic de drept penal este statul, aflat pe o poziţie dominantă, fiind cel care realizează tragerea la răspundere penală a infractorilor şi aplicarea sancţiunilor. În acelaşi timp, valorile sociale apărate de dreptul penal sunt de interes public,
10. dreptul penal are un caracter subsidiar, în sensul că intervine atunci când protecţia valorii sociale apărate nu poate fi realizată prin intermediul altor norme, astfel că recurgerea la mecanismul penal de protecţie este inevitabilă, constituind unicul mijloc de protecţie când alte ramuri se dovedesc ineficiente.
11. dreptul penal are un caracter selectiv, astfel încât sub protecţia acestuia cad doar anumite categorii de valori şi relaţii sociale, iar celelalte cad sub protecţia normelor morale, religioase sau sub protecţia normelor altor ramuri de drept. În acelaşi timp, dreptul penal nu incriminează toate acţiunile sau inacţiunile oamenilor, ci doar pe acelea care ar periclita existenţa unei valori protejate.
c. Obiectul dreptului penal:
Obiectul dreptului penal îl constituie relaţiile de apărare socială, relaţii ce se nasc între membrii societăţii în vederea apărării valorilor sociale în şi a relaţiilor sociale ce se creează şi se dezvoltă în jurul şi datorită acestor valori. În cadrul acestor relaţii, membrii societăţii au îndatorirea de a nu vătăma prin faptele lor valorile sociale.
Respectarea acestor îndatoriri asigură existenţa normală a societăţii, ducând la existenţa unor raporturi de cooperare.
Dacă nu se respectă aceste norme, raporturile de cooperare se transformă în raporturi de conflict între Stat şi cei care nu respectă ordinea de drept impusă prin preceptele legale. Astfel, cele două tipuri de raporturi, reprezintă obiectul dreptului penal.
În doctrină există opinii diferite privind obiectul dreptului penal şi anume: unii autori consideră că ar face parte din obiectul dreptului penal numai relaţiile sociale ce apar în urma săvârşirii infracţiunii (deci, numai raporturile de conflict), alţii consideră că, din sfera dreptului penal fac parte ambele tipuri de raporturi, întrucât prima opinie restrânge sfera dreptului penal, dându-i un caracter strict represiv.
În concluzie, relaţiile de apărare socială, care constituie obiectul de reglementare al dreptului penal, au o existenţă obiectivă, anterioară încălcării legii, fie sub forma unor relaţii de cooperare, fie forma unor relaţii de conflict ce apar după încălcarea legii. Astfel, iniţial, normele dreptului penal ne arată ceea ce nu avem voie să facem, prin interzicerea acestor fapte ca infracţiuni, şi numai după încălcarea lor (prin săvârşirea unei infracţiuni) intervine latura represivă a dreptului penal.
d. Scopul dreptului penal:
Acesta este prevăzut în art. 1 Cod penal potrivit căruia: “legea penală apără, împotriva infracţiunilor, România, suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea statului, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, precum şi întreaga ordine de drept”.
Aşadar, scopul dreptului penal este de a apăra societatea în ansamblu, membrii săi în particular, împotriva tuturor faptelor antisociale ce cad sub incidenţa legii penale.
Enumerarea valorilor sociale, din art. 1 C. pen. are un caracter exemplificativ şi nu limitativ, dreptul penal ocrotind şi alte valori sociale ce nu sunt prevăzute expres în acest articol.
Preview document




























































































































































































































































































































































































































Conținut arhivă zip
- Drept Penal.doc
Alții au mai descărcat și
Capitolul 1 NECESITATEA UNEI JURISDICŢII PENALE INTERNAŢIONALE Progresele notabile pe care dreptul internațional penal le-a realizat în ultimul...
INTRODUCERE Printre dimensiunile definitorii ale statului român se înscrie şi atributul acestuia de a fi un „stat de drept” , atribut ce are...
INTRODUCERE Printre caracteristicile definitorii ale statului român se înscrie şi atributul acestuia de a fi un „stat de drept”, atribut ce are...
Aspecte criminologice privind infracţiunea de abandon de familie Instituţia familiei Preocupări privind viaţa socială au existat din cele mai...
SECTIUNEA I - CONCEPT SI TRASATURI FUNDAMENTALE ALE TENTATIVEI. În evolutia progresiva a procesului infractional, tentativa se încadreaza între...
1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale Progresele notabile pe care dreptul internaţional penal le-a realizat în ultimul secol în...
Introducere Conform art.109 Cod penal RM: (1) Împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin...
Capitolul I. Noțiuni introductive privind protecția juridică internațională pe timp de război în lumea contemporană 1.1 Definiția dreptului...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Înfăptuirea justiţiei penale şi realizarea scopului procesului penal înscris în art. 1 din Codul procedură penală, presupune existenţa...
INTRODUCERE Actualitatea temei În vederea apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor...
I. NOŢIUNI GENERALE DE DREPT PENAL. INSTITUŢIA INFRACŢIUNII 1.1. Definirea conceptului de drept penal Termenul „drept penal” este folosit pentru...
Introducere Dispoziţiile, din Codul penal privitoare la reglementările de bază ale regimului de executare a pedepsei închisorii, fac parte din...
INTRODUCERE Consideraţii generale privind cauzele care înlătură caracterul penal al faptei Caracterul infracţional al unei fapte este în...
INTRODUCERE Profundele transformari social-economice pe care societatea le-a cunoscut in evolutia sa au marcat, cum era si firesc, in mod direct...
CAPITOLUL I : CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 1.DREPTUL PENAL- RAMURĂ A DREPTULUI ROMÂNESC 1.1 Referinţe În decursul timpului, dreptul penal a fost...
Capitolul I. Aspecte comune 1. Aspecte generale Relaţiile de familie constituie un aspect deosebit de important al convieţuirii sociale. Familia...