Drept român sem 2

MATERIA SUCCESIUNII

Materia succesiunii cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza trasmiterea patrimoniului de la defunct la mostenitor.

Romanii nu au admis idea transmiterii dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru cauza de moarte asa cum nu au admis nici ideea transmiterii proprietatii intre vii.Acestia considerau ca proprietatea nu e un drept ci o putere pe care titularul o exercita asupra bunului sau,iar puterile se creaza si nu se transmit si astfel rezulta ca ei apreciau ca la data decesului ,odata cu dispozitia fizica a persoanei dispare si patrimonial astfel incat mostenitorul dobandeste un drept de proprietate-putere asupra bunurilor succesorale.Aceasta conceptie e oglindita si pe plan terminologic si astfel primul termen cu care a fost desemnat mostenitorul a fost herus adica mostenitorii sunt stapanii bunurilor succesorale.

Ulterior conceptia romana s-a schimbat si ca orice drept se poate transmite atat prin acte cat si prin cauza de moarte.Din acest moment apare termenul de succesor ,termen ce desemneaza transformarea dreptului de proprietate asupra dreptului succesiunii prin efect.

Romanii au cunoscut 3 moduri de definire a notiunii carora le corespund cele 3 tipuri de mostenire:

-mostenirea ab intestat(fara testament)

-mostenirea testamentara

-mostenirea contra testamentului

Cel mai vechi sistem succesoral e mostenirea ab intestate.A aparut inainte de constituirea familiei patriarhale.Al 2 sistem succesoral este mostenirea testamentara care a aparut dupa formarea familiei patriarhale ca un instrument in mana lui pater familias prin care acesta putea transmite puterea catre elezii pe care ii instituia.

Evolutia sistemului succesoral a fost marcata de 2 tendinte:

-tendinta decaderii formalismului

-tendinta ocrotirii rudeniei de sange care tinde sa ia locul agnatiunii ca fundament al mostenirii

MOSTENIREA AB INTESTAT

Se defera potrivit legii daca difunctul nu a lasat testament sau daca a lasat testament insa este nul sau nu-si produce efectele (caduc)

Potrivit Codului Decemviral (legea celor 12 table) exista 3 categorii de mostenitori:

- sui heredes

-adgnatus proximus

-gentiles

In prima categorie intra toti cei care la moartea lui pater devin persoane sui iuris.Intra fii,fiicele,sotia casatorita cu manus (in calitate de fiica) si sora cu proprii ei copii,nepotii din fii daca tatal lor a predecedat bunicului,adoptatul si adrogatul.Nepotii din fii vin la succesiune prin reprezentare:urca in gradul succesiunii al autorului si culeg din mostenire partea care I s-ar fi cuvenit acestuia daca ar mai fi trait la data deschiderii succesiunii.Azi daca difunctul a lasat 2 fii si 2 nepoti al unui al 3 fiu predecedat,fii culeg din mostenire cate o treime iar nepotii culeg impreuna cealalta treime.

ADGNATUS PROXIMUS

In aceasta categorie pot intra mai multe persoane.

Intra rudele civile:fratii,verii.nepotii de frate,nepotii de var.In materia colateralilor nu opereaza reprezentarea succesorala astfel incat daca cel mai apropiat adnat repudiaza mostenirea ea nu revine agnatului urmator ci e declarata vacanta urmand a fi culeasa de statul roman.

In cea de-a 3 categorie:gentiles,membri gintii care vin la mostenire in lipsa primelor 2 categorii de mostenire culegand mostenirea in parti egale asa cum e reglementat de Codul Decemviral,mostenirea are la fundament agnatiunea in detrimentul rudeniei de sange.

Acest sistem a cunoscut o evolutie in sens ca pretorul si imparatii au intervenit prin reforme in directia ocrotirii rudelor de sange astfel si cognatii pot sa acceada la mostenire.Pretorul a realizat o serie de reforme prin care a creat 4 categori de mostenire pretoriana care e desemnata prin termenul bonorum possessio.

Cele 4 categorii de mostenire pretoriana sunt:

-bonorum possessio unde liberi

-bonorum possessio unde legitimi

-bonorum possessio unde cognate

-bonorum possessio unde vir et uxor

In prima categorie de mostenire pretoriana intra toti descendentii indifferent daca la data mortii lui pater se aflau sau nu sub puterea acestuia.Emancipatum potrivit reformei pretorului vine la succesiune in prima categorie sub conditia de a raporta la masa succesorala bunurile dobandite ca persoana sui iuris.Creand aceasta categorie,pretorul a actionat asupra dreptului civil corrigendi iuris civilis gratia.

A 2 categorie ii cuprinde pe agnatii si gentilii.Aparent pretorul nu a intervenit asupra dreptului civil marginandu-se sa se confirme disparitia lui.In realitate si in acest caz pretorul a modificat dispozitiile dreptului civil in sistemul celor 12 table daca cel mai apropiat agnat repudiaza mostenirea ea devine vacanta ,dimpotriva in sistemul praetorian daca cel mai apropiat agnat repudiaza mostenirea ea nu devine vacanta ci trece asupra urmatoarei categorii de mostenire.

In a 3 categorie intra cognatii care nu sunt in acelasi timp si agnati.de exemplu mama si copii dintr-o casatorie fara manus care se mostenesc reciproc.In acest caz pretorul a actionat supplendi iuris civilis gratia.