Grile procedură penală

1. Fazele procesului penal sunt

a). urmărirea penală şi judecata;

b). urmărirea penală, judecata şi condamnarea;

c). urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale.

2. Aducerea la cunoştinţa învinuitului sau inculpatului despre dreptul de a fi asistat de un apărător

a). reprezintă o obligaţie numai în ceea ce priveşte activitatea instanţelor de judecată;

b). este obligatorie doar în cazurile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani;

c). se consemnează în conţinutul unui proces-verbal de către organele de urmărire penală.

3. Dreptul la apărare presupune

a) obligaţia organelor judiciare de a-l încunoştinţa pe învinuit sau inculpat, de îndată şi mai înainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat.

b). obligaţia instanţei de judecată de a desemna apărător din oficiu dacă partea nu are apărător ales;

c). obligativitatea asistenţei juridice doar în cazurile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani;

4. Urmărirea penală presupune ca limită iniţială

a). trimiterea în judecată;

b). întocmirea actului de începere a urmăririi penale;

c). punerea în mişcare a acţiunii penale.

5. Raporturile juridice procesual penale

a). iau naştere, de regulă, peste şi în afara acordului de voinţă al părţilor;

b). presupun în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea;

c). se sting odată cu trimiterea în judecată a inculpatului.

6. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României, ca excepţie de la principiul oficialităţii procesului penal,

a). se realizează de către Guvernul României, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor;

b). se realizează de către Camera Deputaţilor şi Senat, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă comună;

c). se realizează de către Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor.

7. Conform art. 2 alin. 1 C.pr.pen. ”procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege”. Se apreciază că dispoziţiile citate sunt de aplicare şi în ceea ce priveşte faza punerii în executare a hotărârilor penale. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de

a). interpretare legală;

b). interpretare extensivă;

c). interpretare declarativă.

8. Se încadrează în conceptul de participanţi în procesul penal, în sens restrâns

a). organele judiciare, apărătorul şi părţile;

b). organele judiciare şi părţile;

c). inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente.

9. Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale

a). ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare.

b). ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române;

c). comandanţii de nave şi aeronave;

10. Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de

a). punerea în mişcare a acţiunii penale;

b). începerea urmăririi penale;

c). sesizarea organelor judiciare despre săvârşirea unei infracţiuni.

11. Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de

a). dispoziţia de arestare preventivă;

b). începerea urmăririi penale;

c). punerea în mişcare a acţiunii penale.

12. Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face

a). doar până la momentul redactării rechizitorului de către procuror;

b). numai o dată cu redactarea plângerii penale, la momentul săvârşirii infracţiunii;

c). în faţa primei instanţe, până la citirea actului de sesizare.

13. Introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal poate avea loc

a). în tot cursul urmăririi penale;

b). în faţa instanţei de judecată, până la pronunţarea hotărârii;

c). numai până la momentul prezentării materialului de urmărire penală către inculpat.

14. Sunt consideraţi subiecţi oficiali ai procesului penal

a). părţile;

b). martorii;

c). organele de urmărire penală.

15. Constituirea completului de judecată are în vedere

a). judecătorii, procurorul şi grefierul;

b). judecătorii desemnaţi de preşedintele instanţei pentru a intra în complet;

c). judecătorii, procurorul, grefierul şi experţii oficiali.

16. Judecata în primă instanţă:

a). se poate desfăşura la tribunal, în complet format dintr-un singur judecător;

b). se poate desfăşura la tribunal, în complet format din doi judecători;

c). se poate desfăşura la curtea de apel, în complet format din trei judecători.