Minoritățile naționale în funcție de rasă

Definitie si clasificare

Art 4 alin(2) din Constitutia Romaniei ne spune ca “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.”

In lucrarea ce urmeza vom trata prima minoritate la care se refera articolul citat si anume rasa. In conformitate cu informatiile gasite in Dex-ul limbii romane termenul de rasa are urmatoarea definitie: “RÁSĂ - grup biologic de oameni care s-a format din cele mai vechi timpuri, prin adaptarea îndelungată la mediul cosmogeografic și la condițiile istorice de viață economico-sociale, având drept caractere distinctive culoarea pielii, a părului, trăsăturile feței etc.” Cu alte cuvinte prin rasa se intelege un grup de oameni care au o mostenire biologica comuna si pe care o transmit generatiilor urmatoare. Rasa este definita in functie de anumite caracteristici fizice cum ar fi: culoarea pielii, structura parului, forma nasului, etc.

Culoarea pielii poate varia de la grupe de alb sau roz deschis la masliniu, galben sau negru cenusiu. Oamenii ce traiesc in regiunile tropicale au in general pielea de culoare inchisa si cea mai obisnuita culoare a parului este brun inchis sau negru. Nuantele deschise ale parului (auriu, brun deschis si rosu) sunt limitate in general la unele populatii europene. Irisul poate avea diverse nuante de albastru, cenusiu, verde, caprui pana la negru.

Cea mai veche clasificare a raselor se datoreaza vechilor egipteni care au divizat populatiile umane in patru categorii:

- Rosu – pentru egipteni;

- Galben - pentru oamenii din Est;

- Alb – pentru oamenii din Nord;

- Negru - pentru africanii din Sud.

Cu totii apartinem aceluiasi grup de fiinte – specia Homo sapiens, dar in cadrul acestui grup exista cateva tipuri fundamentale numite rase.

Exista patru rase omenesti de baza: caucaziana, mongoloida, australoida si negroida. Fiecare rasa poate fi impartita in mai multe populatii.

In general, caucazienii au pielea deschisa la culoare. Aici sunt inclusi majoritatea europenilor antivi, nord-africanii, popoarele Orientului Mijlociu si indienii.

Mongoloizii au si ei pielea mai deschisa, dar farta si nasul sunt mai late. Aceasta categorie include nu doar chinezii si inuitii, ci si americanii nativi.

Australoizii tipici au pielea de culoare inchisa si includ aborigenii si locuitorii multor insule din Pacific.

Negroizii au pielea inchise si au un maxilar inferior mai mare, nari mai mari si buze proeminente.

Deplasandu-se dintr-o regiune a lumii in alta, grupurile rasiale au fost nevoite sa se adapteze diferitelor conditii climatice si de viata ceea ce a determinat evolutia grupurilor rasiale.

Culoarea pielii este influentata de trei pigmenti de baza: carotenul(galben), hemoglobina(rosu) si melanina(brun). Melanina este produsa de celule speciale din piele, numite melanocite. Diferitele rase tind sa aiba acelasi numar de melanocite, dar care sunt grupate diferit si producgranule de melanina ce variaza ca marime si cantitate. Culoarea parului si a ochilor unei persoane depinde si de cantitatea de melanina produsa in organism. Parul cret, ondulat sau lins depinde de tipurile de proteine din radacina firului de par. Cei mai multi negroizi au parul negru si cret si ochii caprui inchis; cei mai multi australoizi au parul negru, ondulat si ochii de un caprui mediu; mongoloizii au parul negru si lins, iar ochii caprui deschis pana la inchis; caucazienii reprezinta rasa cea mai variata. Diversitatea culorii ochilor se datoreaza faptului ca pigmentii din ochi filtreaza excesul de raze ultraviolete, care ar putea deteriora straturile sensibile din interiorul ochiului, reducand precizia imaginilor.

Persoanele din regiunile reci au o constitutie robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce contribuie la pastrarea caldurii corpului.

Persoanele din regiunile secetoase si calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi, care permit pierderea rapida a caldurii. In general, oamenii sunt capabili sa tolereze mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta originile africane ale omului. Principalele diferente dintre rase constau in modurile in care acestea fac fata frigului.

Clima si mediul nu determina doar culoarea pielii oamenilor si metodele de conservare a caldurii, ci si forma fetei acestora.

Protuberantele de pe fetele mongolizilor au devenit turtite, pentru a micsora portiunea de la suprafata fetei. Crestele fruntii s-au micsorat si ele, iar ochii sunt inconjurati de un strat protector de grasime, ceea ce reduce partea vizibila a ochiului la o mica deschizatura, aparand globul ocular de friguri puternice, iar retina de stralucirea intensa a zapezii.

Popoarele de negroizi si australoizi au craniul alungit. Populatiile Europei Centrale si de Est si majoritatea mongoloizilor au craniul lat. Craniul vest europenilor se incadreaza intre cele doua forme. Marimea creierului este mai mare la mongoloizi si mai mica la popoarele insulelor Pacificului de sud, de origine australoida. Locuitorii muntilor inalti s-au adaptat unei atmosfere rarefiate. Indienii peruvieni din Anzi au cu o treime mai multe globule rosii decat persoanele care traiesc la nivelul marii. Inimile lor sunt in general mai mari decat cele obisnuite, pentru a putea pompa mai mult sange in plamani. Plamanii sunt mai mari pentru a putea inspira si expira volume mai mari de aer; cutiile lor toracice sunt foarte late.

2. Grupuri rasiale de-a lungul istoriei

In Constitutia Romaniei, legiuitorul selecteaza si rasa printre criteriile pe care le instituie in art. 4, tocmai pentru a se evita orice forma de discriminare pe criterii rasile, discriminare ce ar putea sa degenereze, si sa evite astfel posibilitatea izbucnirii unui al doilea holocaust.

Legile rasiale de la Nürnberg În 1935, guvernul nazist introduce în Germania o elaborată legislaţie rasială prin intermediul căreia evreilor li se retrăgeau drepturile cetăţeneşti, primind în schimb statutul de "subiecţi" ai Reich-ului. Tot acum li se interzice prin lege evreilor să se căsătorească şi să întreţină relaţii sexuale cu persoane de origine ariană. Evreii nu mai au voie nici măcar să angajaze ca menajere tinere femei de origine ariană. Cele mai importante legi purtau următoarele denumiri: "Legea pentru Protejarea sângelui german şi a onoarei germane," respectiv "Legea privind cetăţenia în Reich." Alte legi rasiale vor fi introduse în timp şi vor purta denumiri precum "Legea pentru protejarea sănătăţii genetice a poporului german." Legile de la Nürnberg au avut ca efect neaşteptat generarea de confuzii şi implicit dezbateri aprinse pe tema definirii evreului absolut, ceea ce i-a obligat pe nazişti să publice scheme rasiale care să explice diferenţa dintre un evreu, o persoană cu sânge rasial impur (amestecat cu sânge evreiesc) şi un arian, scheme care reprezentau pe arian prin intermediul unei siluete albe şi pe evreu printr-o siluetă de culoare neagră. Mai mult, pentru a elimina orice confuzii, conform definiţiei naziste un evreu era o persoană ai cărui bunici erau evrei (trei din patru). Ceilalţi erau persoane cu sânge impur de gradul 1 (doi bunici evrei) respectiv gradul 2 (un bunic evreu). După 1935, legislaţia rasială din Germania va fi “îmbunătăţită” prin emiterea de numeroase decrete suplimentare, menite a scoate integral în afara legii pe evrei, privându-i de cele mai elementare drepturi umane.