Organizarea justiției

1. principiile de organizare a justitiei

Principiile organizării judecătoreşti

Doctrina nu este unanimă în ceea ce priveşte determinarea principiilor de organizare a sistemului judiciar. Există unele principii ce se află într-o legătură indisolubilă cu organizarea sistemului judiciar dar care vizează mai degrabă funcţionarea acestuia şi însăşi democratismul şi umanismul sistemului procesual, fie el cel civil sau penal.

Printre aceste principii, care sunt importante pentru studiul organizării judecătoreşti, menţionăm: accesul liber la justiţie, independenţa judecătorilor, inamovibilitatea, egalitatea în faţa justiţiei şi gratuitatea justiţiei.

A. Justiţia constituie monopolul de stat

B. Autonomia instanţelor judecătoreşti

C. Principiul independenţei judecătorilor

D. Principiul inamovibilităţii judecătorilor

E. Permaneţa şi caracterul sedentar al organelor judiciare

F. Colegialitatea organelor judiciare

G. Principiul dublului grad de jurisdicţie

J. Specializarea instanţelor judecătoreşti

I. Constituirea instanţelor judecătoreşti într-un sistem ierarhic

K. Accesul liber la justiţie

L. Egalitatea în faţa justiţiei

M. Gratuitatea justiţiei

2. sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate judecatorilor sau procurorilor

Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor , proportional cu gravitatea abaterilor sunt:

a) Avertismentul

b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu pînă la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni

c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lîngă acesta

d) revocarea din funcţia de conducere ocupată

e) excluderea din magistratură.

3. componenta CSM

Constituţia din anul 1991 a creat un nou organism-Consiliul Superior al Magitraturii-cu importante atribuţii privitoare la organizarea şi activitatea instanţelor judecătoreşti, precum şi cu privire la statutul magistraţilor.

Potrivit art.133 alin.2 dinj Constituţie, C.S.M. este alcătuit din 19 membri din care:

a. aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validat desenat, aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi alta pentru procurori, prima secţia este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori

b. 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat, aceştia participă numai la lucrările în plen

c. minstrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Casaţie şi Justiţie.

Legea nr.317/2004 determină modul de alcătuire a celor două secţii ale C.S.M,astfel secţia pentru judecători-în număr de 9 este alcătuită din:

- 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

- 4 judecători de la curţile de apel

- 2 judecători de la tribunale

- un judecător de la judecătorii.

Secţia pentru procurori-în număr de 5-a C.S.M. este alcătuită din:

a. un procuror de la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

b. un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie

c. un procuror de la parchetele de pe lîngă curţile de apel

d. un procuror de la parchetele de pe lîngă tribunale

e. un procuror de la parchetele d epe lîngă judecătorii.

Membrii C.S.M. se aleg din rîndul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat.

C.S.M. este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an