Particularitățile subiectului infracțiunii de corupere pasivă

Corupția în ansamblul formelor ei de manifestare reprezintă o amenințare reală pentru democrației, pentru supremația dreptului, echității sociale și a justiției care erodează principiile unei administrații eficiente, subminează economia de piață și pune în pericol stabilitatea instituțiilor statale.

Fenomenul de corupție este probabil cel mai vechi fenomen social, care s-a dezvoltat treptat în societatea umană și a atins apogeul o dată cu apariția statalității. În prezent suntem martorii unor consecințe negative de pe urma fenomenului de corupție care s-a infiltrat în toate instutituțiile statului și gestionează din umbră prin intermediul unor subiecți speciali dirijează activitatea statului.

Astfel una din prioritățile actuale ale reformelor economice, politice și sociale din Republica Moldova este prevenirea și combaterea corupției. Deoarece prin prisma proceselor de tranzacție politică, economică și socială din perioada ce sa scurs de la decalararea independenței statului,acest fenomen a avut un impact dezastruos asupra calității guvernării, asigurarea respectării dreputurilor și libertăților cetățenilor, dezvoltării și imaginii țării, inclusiv la nivel intrenațional. [6, pag.289]

Una dintre formele cele mai răspîndite, dar totodată și periculoase, forme de manifestare a corupției este fapta de corupere pasivă. Ca act antisocial, coruperea pasivă este întîlnită frecvent în societate și este deosebit de gravă. Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, prin corupere pasivă se înțelege – pretinderea, acceptarea sau primirea , personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia. [1. art.324, alin.(1)]

Ceea ce ar trebui să ne pună pe gînduri este faptul că în majoritatea cazurilor, persoanele acceptă actele de corupție la care au participat, considerîndu-le unicul mijloc de soluționare a problemei. Astfel acest fenomen este tolerat de majoritatea populației fiind o formă necesară de soluționare a problemelor.

În ultimul timp se pune tot mai mult accentul pe un elementul principal al infracțiunii de corupere pasivă și anume subiectul. Astfel datorită faptului că infracțiunea de corupere pasivă este o infracțiune cu subiect special, în cadrul acesteaia sunt încadrate: persoana public, persoană publică străină, funcționar internațional, persoană cu funcție de demnitate publică.[1. art.324]