Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc

Seminar
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 2193
Mărime: 26.56KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alan Poloski
Facultatea de Securitate si Aparare
Universitatea Nationala de Aparare "Carol I", Bucuresti
Materie: Teoria generală a dreptului

Extras din document

Introducere

Chiar dacă doctrina nu reprezintă un izvor formal al dreptului și nu creează reguli noi, a fost considerată în literatura de specialitate drept un suport al dreptului pozitiv, care explică și interpretează principiile și regulile de drept stabilite Dreptul este un produs social, iar fenomenul juridic se regăsește în activitatea noastră zilnică din orice domeniu. Fără drept, cu normele și instituțiile sale, statul modern nu se poate ridica la dezideratul „stat de drept” în cadrul căruia drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt protejate. Dreptul nu poate fi disociat de viața socială a omului. Realitatea juridică este o componentă a realității sociale și se intersectează cu realitatea economică, politică etc. Totodată, dreptul trebuie să fie flexibil, având în vedere că societatea contemporană se află într-o permanentă schimbare, eliminând barierele culturale, politice internaționale etc. În doctrină s-a mai arătat că potrivit naturii sale de ordine socială, dreptul reprezintă oordine normativă distinctă atât de ordinea naturală propriu-zisă, cât și de o ordine impusă indivizilor în mod discreționar de către o autoritate prin forță În cazul în care se formează o practică neunitară, în sensul că se conturează în practica judiciară două curente diferite, revine instanței supreme rolul de a tranșa definitiv această dispută, ca urmare a pronunțării unei decizii de îndrumare, iar de la acel moment respectiva situație juridică va fi rezolvată în conformitate cu interpretarea oferită de instanța supremă. Doctrinei însă îi revine un rol prealabil. Astfel, în cursul procesului de legiferare, textul legii propuse este public, sub formă de proiect. Astfel, specialiștii dreptului pot evalua impactul noilor reglementări legislative, sesizând posibile probleme și inadvertențe, iar în măsura în care observațiile descrise în doctrină sunt pertinente, ele se vor regăsi în forma finală a actului normativ respectiv. În alte situații, actul normativ este publicat în Monitorul Oficial al României, dar intrarea sa în vigoare este amânată până la o dată ulterioară, pentru a permite publicului și specialiștilor dreptului să se familiarizeze cu noile prevederi. În această perioadă, în literatura de specialitate se pot formula opinii noi cu privire la aplicarea legii, care să conducă în final chiar la modificarea acesteia. Un caz relevant în acest domeniu îl reprezintă adoptarea noilor coduri, care au fost modificare chiar prin legea de punere în aplicare.

Notiunea normei juridice

Norma juridica si „regula juridica” in doctrina juridica are acelasi inteles. Literatura franceza, fara sa inlature cuvintul „norma” l-a consacrat pe cel de „regula”. Din contra in doctrina romana este consacrata denumirea de „norma juridica”. Norma de drept este elementul primar al oricarui sistem de drept. Normele se grupeaza in institutii de drept, institutiile in ramuri, ramurile in parti ale sistemului, iar partile in sisteme. Norma juridica este una categoriile centrale ale dreptului, atat ca particica fundamentala a sistemului de drept pozitiv cat si ca obiect de cercetare a stiintei dreptului in general si a teorii si filosofii dreptului in social. In conceptia lui J. Masguelin, „potrivit cu definitia cea mai generala si cea mai obiectiva, regula de drept este orice punct investit cu forta obligatorie si care are ca obiect de a crea drepturi si, corelativ, obligatii, care sunt modurile de creare a acestui precept, puterea sa si destinatorii sai” .Regulile de drept nu iau nastere decat cu conditia ca oamenii sa formeze un grup pe „baza unei societati veritabile care implica scop social specific, organizare si ierarhie, explica Jean Dabin. Norma juridica poate fi numita doar acea norma sociala ce contine o regula de conduita, stabilita sau autorizata de stat, menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana si ocrotita, in caz de necesitate, de forta coercitiva a statului.

Notiunea doctrinei

În ceea ce priveşte doctrina, conform D.E.X. prin aceasta se înţelege „Totalitatea principiilor unui sistem politic, ştiinţific, religios”. În latină, avem doctrina, în franceză – doctrine, în germană – Doktrin. Doctrina cuprinde analizele, investigaţiile, interpretările pe care specialiştii în drept le dau fenomenului juridic. Doctrina formează ştiinţa juridică, al cărei rol teoretic este indiscutabil, atât în privinţa explicării şi interpretării ştiinţifice a materialului normativ. Ea este importantă şi din punct de vedere practic, pentru procesul de creare a dreptului, cât şi în activitatea practică de aplicare a dreptului. Jurisprudenţa şi doctrina sunt considerate ca izvoare indirecte ale dreptului, întrucât ele nu acţionează direct asupra reglementării raporturilor sociale, ci au o influenţă indirectă asupra acestora, prin intermediul normelor cuprinse în actele normative care receptează mesajele transmise de ele O problemă importantă cu care ne confruntăm este aceea de a stabili dacă doctrina reprezintă un izvor de drept. Doctrina se constituie prin lucrările autorilor care explică şi comentează regulile juridice, expun teoriile despre drept, precum şi despre aplicarea practică a principiilor şi arată părerile lor cu privire la problemele juridice. Doctrina a jucat un mare rol în dreptul roman, în care opiniile unor mari jurişti ca Paul, Papinian, Ulpian, Gaius, Modestinus, Justinian erau considerate ca având forţa legii. Aceste păreri „communis opinio doctorum” aveau un adevărat rol creator, de izvor de drept. În epoca modernă, doctrina juridică a încetat practic să mai fie un izvor de drept, cu toate că de-a lungul secolelor şi-a adus contribuţia la unificarea, dezvoltarea şi adoptarea dreptului la noile realităţi sociale în continuă dezvoltare în diferite ţări.

Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicţionar Explicativ al Limbii Române, Univers Enciclopedic, Bucureşti, Ediţia a II-a ,1998.

2. Avronic, Gheorghe; Aramă, Elena; Negru, Boris; Ruslan, Costaș , Teoria generală a dreptului, Ed. „Cartier juridic”, Chişinău,2004.

3. Emilian Ciongaru, Receptarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în procesul de codificare din statele membre, Editura Universul Juridic, București, 2012.

4. Lupu, Gheorghe; Avronic, Gheorghe,Teoria generala a dreptului, editura Lumina, Chisinau 1997.

5. Negru, Boris, Teoria generala a dreptului si statului, Chișinău, 1999.

6. Popa, Nicolae Teoria general a dreptului, Editura C.H. Beck, București, 2008.

Preview document

Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc - Pagina 1
Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc - Pagina 2
Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc - Pagina 3
Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc - Pagina 4
Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc - Pagina 5
Rolul doctrinei în aplicarea normelor juridice în sistemul de drept românesc - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Rolul doctrinei in aplicarea normelor juridice in sistemul de drept romanesc.docx

Alții au mai descărcat și

Organizația Internațională a Muncii

CAPITOLUL I ISTORICUL, EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII SECŢIUNEA I CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII În...

Contractul Colectiv de Muncă

Introducere Instituţiile contractului colectiv de muncă, mai mult, decât oricare dintre instituţiile juridice, au cunoscut şi cunosc o profundă...

Reglementarea Modalităților de Soluționare a Conflictelor de Muncă

1. Definiție.Caracteristici Potrivit art. 1 lit. p din Legea Dialogului Social nr. 62/ 2011, conflictul colectiv de muncă este acel conflict de...

Contractul Colectiv de Muncă

PARTEA I CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ 1. Actualitatea temei investigate Instituţiile dreptului muncii, mai mult, poate, decât oricare dintre...

Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică

CAPITOLUL I Prezentarea legislației Dispozițiile legale privind proprietatea publică le regăsim în Noul Cod civil din 2011, în Cartea a III-...

Drepturile si Libertatile Fundamentale ale Drepturilor Omului

1.Drepturile si libertătile fundamentale ale omului garantate de Conventia Europeană si de protocoalele sale aditionale Fundamentîndu-se pe...

Contractul Colectiv de Munca

Contractul colectiv de munca 1. Notiuni introductive cu privire la contractul colectiv de munca În dreptul nostru civil, respectiv în Codul...

Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici Europeni - Comparație cu răspunderea disciplinară a funcționarilor din România

În ţările Uniunii Europene se remarcă existenţa a două categorii de funcţii publice. O primă categorie este constituită din funcţionarii care...

Ai nevoie de altceva?