Vinovăția în dreptul penal

1.Notiune.

Savarsirea faptei cu vinovatie este a doua tresatura esentiala a infractiunii.Ea este expres prevazuta de art.17C.pen si trebuie coroborata cu art 19.Cpen.ce consacra in legislatie formele vinovatiei.

Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infracvtiunii si curinde atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.Ca atitudine psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si fata de urmarile acesteia-vinovatia-este rezultatul interactiunii a doi factori :constiinta si vointa.In adevar,vinovatia presupune o atitudine constienta in sensul ca faptuitorul isi da seama ,are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale,al rezultatului acestora,care este periculossi savarseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni antrenand energia sa fizica spre realizarea rezultatelor urmarite.

Art.19 C.pen.prevede ca exista vinovatie atunci cand fapta a fost savarsita cu intentie sau din culpa.Vinovatia presupune existenta a doi factori inerenti vietii psihice :constina sau factorul intelectiv si vointa sau factorul volitiv.

Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului,sensului si finalitatilor urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei,precum si prevederea intregii desfasurari cauzale a acesteia.Factorul volitiv este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia fizica a aomului,el poate fi analizata atat in raport cu actiunea,cat si cu inactiunea(dupa cum agentul vorbeste sa se manifeste printr-un act exterior sau voieste sa se abtina de la o actiune impusa de lege),precum si cu rezultatul(adica in raport cu finalitatea la care agentul voeste sa ajunga).

Desi cei doi factori se interfereaza si presupune unul pe celalalt,in literatura de specialitate se retine cu preponderenta factorul intelectiv asupra celui volitiv,constinta rasfrangandu-se prin inter,ediul vointei asupra faptei si asupra urmarilor acesteia.Actul de constinta sau de vointa nu trebuie sa fie viciate sau deformate,in caz contrar poate fi inlaturata raspunderea faptuitorului(ex.in caz de eroare).Apoi vinovatia presupune ca vointa sa fie libera,in sensul ca asupra faptuitorului sa nu se exercite o constrangere fizica sau morala.

Prezenta atat a factorului intelectiv cat si a celui volitiv in savarsirea unei fapte este o conditie esentiala a vinovatiei.Vinovatia nu poate exista ,cu alte cuvinte,la savarsirea unei fapte daca faptuitorul nu a voit acea fapta(find cosntrans),ori nu a putut avea reprezentarea rezultatului,din cauze neimputabile lui.

2.Formele vinovatiei.

Formele vinovatiei se ragasesc in C.penal la art.19 alin.1,cvare precizeaza ca vinovatia exisat cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.

Ca trasatura esentiala a infractiunii,vinovatia imbraca doua forme principale :

-intentia si culpa.La acestea se mai adauga si o forma mixta-praeterintentia sau intentia depasita specifica unor infractiuni.

2.1.INTENTIA SI MODALITATILE SALE

Intentia constituie forma fundamentala,generala si originara a vinovatiei:ea reprezinta totodata regula sub care se infatiseaza vinovatia,deoarece majoriattea infractiunilor se comit,de regula cu intentia si numai in mod exceptional din culpa sau praeterintentie.

Potrivit dispozitiilor art.19/pct.1 Cod Penal “fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul :

- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte;

- prevede rezultatul faptei sale si , desi nu-l urmareste , accepta posibilitatea producerii lui.

In functie de atitudinea faptuitorului fata de producerea rezultatului socialmente periculos, intentia se prezinta sub 2 modalitati desemnate de legea penala :

-Intentia directa,se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei sale,urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.;Expresia „a urmari producerea unui rezultat:inseamna mai mult decat a voi rezultatul,apropindu-se de dolul special,de intentia calificata prin cuprinderea unor nuante specifice acestora si care privesc urmarirea unei finalitati care se gaseste in continutul incriminarii si a carei realizare este urmarita de subiect prin cauzarea rezultatului voit si prevazut.(ex.Lovitura cu un par in cap ce urmareste direct omorul victimei)