Cooperare politică

Obiectivul politic al României de aderare la UE în 2007 a fost recunoscut la Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002). Acest obiectiv a fost reafirmat la Consiliul European de la Bruxelles (12-13 decembrie 2003), ca obiectiv comun al Uniunii celor 25.

Obiectivele majore ale politicii externe sunt:

-integrarea europeană şi euroatlantică;

-dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi de cooperare regională cu ţările din zonă;

-dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi cu statele care împărtăşesc aceleaşi valori şi interese;

-dinamizarea diplomaţei multilaterale şi afirmarea rolului României la nivelul instituţiilor regionale şi internaţionale;

-contribuţia la consolidarea stabilităţii, democraţiei şi a statului de drept, la respectarea valorilor democratice şi a drepturilor omului şi la dezvoltarea economiei de piaţă funcţionale, a comerţului internaţional şi a investi iilor;

-îmbunătăţirea capacităţii României de a face faţă noilor tipuri de riscuri şi ameninţări neconvenţionale la adresa securităţii;

-susţinerea credibilităţii internaţionale a României şi cetăţenilor săi.

În cadrul Programului de guvernare şi Strategiei naţionale de dezvoltare a României pe termen mediu, aderarea la Uniunea Europeană este definită drept prioritate strategică a politicilor României, a cărei realizare va necesita concertarea eforturilor instituţiilor guvernamentale, societăţii civile şi mediului de afaceri. Procesul de aderare presupune pregătire internă, iar conectarea transversală cu funcţiile structurale ale Uniunii Europene se realizează prin negocierea celor 31 de capitole. În contextul precizat de Programul de guvernare, de Planul prioritar de acţiune pentru anul 2003/2004, de Road map-ul adoptat la Consiliul European de la Copenhaga (12-13 decembrie 2002) şi de Parteneriatul pentru Aderare (martie 2003), delegaţia naţională pentru negocierea aderării României la Uniunea Europeană acţionează în vederea accelerării procesului de negociere.

Obiective de etapă:

-continuarea şi consolidarea progreselor în domeniul reformei justiţiei, consolidării capacită ilor administrative, luptei împotriva corup iei, respectării drepturilor omului şi ale minorită ilor na ionale;

-impulsionarea ritmului negocierilor de aderare si finalizarea unui număr cât mai mare de capitole de negociere până la sfârşitul acestui an, astfel încât să fie posibilă încheierea negocierilor de aderare în 2004, sub actualul mandat al Comisiei Europene;

-continuarea reformei economice şi creşterea capacităţii economiei româneşti de a face faţă presiunilor concurenţiale;

-aprofundarea dialogului politic al UE cu cele două state candidate aflate intr-o fază avansată a negocierilor de aderare (România şi Bulgaria), în scopul participării României la implementarea marilor proiecte ale Uniunii extinse (Tratatul Constituţional, definirea şi implementarea Iniţiativei pentru Vecinătatea UE Lărgite);

-intensificarea dialogului politic şi a cooperării cu UE în sfera PESC/PESA şi JAI;

-participarea României la acţiunile de gestionare a crizelor şi la politica de exerciţii desfăşurate de UE.

Cooperarea în domeniul "Justiţie şi Afaceri interne"

Capitolul „Justiţie şi Afaceri interne” (JAI) intră în relaţie directă cu necesitatea combaterii ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii naţionale: întărirea controlului la frontiere – securizarea graniţelor, combaterea terorismului, reducerea migraţiei ilegale din România, stoparea fenomenului crimei organizate, a traficului de droguri şi de fiinţe umane, combaterea corupţiei.

România colaborează în acest domeniu cu statele membre UE, cu instituţiile europene, în special cu Comisia Europeană, cu organizaţii internaţionale specializate, precum Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care are o reprezentanţă deschisă la Bucureşti, precum şi cu Reprezentanţa Înaltului Comisariat pentru Refugia i al Naţiunilor Unite.

În domeniul controlului la frontieră, România a beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene prin Programul PHARE, precum şi prin asistenţă tehnică oferită prin intermediul proiectelor de înfrăţire instituţională. Urmare deciziei Consiliului European de la Copenhaga, România va beneficia de suplimentarea asistenţei comunitare financiare în scopul întăririi controlului la frontieră şi al securizării graniţelor. România a deschis capitolul 24 – JAI în primul semestru al anului 2002, ocazie cu care a transmis Comisiei Europene Planul de Acţiune Schengen, document care prevede obiectivele României până la momentul aderării la spaţiul Schengen. La 21 noiembrie 2001 a fost adoptată Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, act normativ care implementează prevederile mai multor instrumente juridice ale Consiliului Europei referitoare la traficul de fiinţe umane şi exploatarea sexuală. Ca participant activ în cadrul iniţiativelor Pactului de Stabilitate, România a contribuit la activităţile şi proiectele Grupului de lucru privind traficul de persoane, punând bazele unui grup interministerial la nivel naţional şi lansând Planul de acţiune naţional pentru combaterea traficului de persoane.

România este, în egală măsură, ţară de origine, tranzit şi destinaţie pentru imigraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane. Din acest motiv România a solicitat şi beneficiază de asistenţă financiară şi tehnică din partea diferitelor organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale naţionale şi internaţionale (Centrul SECI de Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere, Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului şi Comisia Europeană). România se pronunţă pentru o politică comună a UE în materie de control al fluxurilor imigraţiei ilegale şi de combatere a criminalităţii transfrontaliere.

Consiliul JAI din noiembrie 2002 a aprobat textul Acordului de cooperare cu EUROPOL, care conferă o nouă perspectivă de colaborare în domeniul combaterii criminalităţii şi deschide posibilitatea extinderii proiectelor şi în alte domenii. Conform prevederilor documentului, România va trimite un ataşat de poliţie, cu statut permanent, care va funcţiona, până la momentul aderării, ca observator pe lângă EUROPOL.

Cu excepţia Republicii Moldova, pentru care regimul de vize va fi introdus la data aderării la UE, România va definitiva alinierea, în prima jumătate a anului 2004, a listei statelor ai căror cetăţeni sunt supuşi regimului de vize cu cea a Uniunii Europene.