Destinația și Rolul Împrumuturilor de Stat

Statul apeleaza la împrumuturi fie din necesitati de trezorerie, fie din necesitati de echilibru bugetar. În primul caz, veniturile bugetare ordinare prevazute a se realiza în anul considerat acopera integral cheltuielile bugetare. Desi pe întregul an bugetul de stat se prezinta echilibrat, totusi pe parcursul acestuia, si cu deosebire în primele luni ale anului, poate sa nu existe o concordanta deplina între termenele la care se încaseaza veniturile si cele la care se efectueaza cheltuielile. Ca urmare, în unele perioade platile devanseaza încasarile, ceea ce provoaca un gol de casa, adica o insuficienta temporara de resurse, în timp ce în altele se înregistreaza un plus de resurse fata de ritmul normal al platilor.

Organul însarcinat cu executia de casa a bugetului trebuie sa cunoasca din timp perioadele în care se profileaza goluri de casa pentru a putea procura resursele necesare acoperirii acestora din afara bugetului de stat. În cazul în care toate resursele publice încasate pe teritoriul tarii se colecteaza la Trezoreria finantelor publice, este posibil ca insuficienta de resurse înregistrata la bugetul de stat sa fie acoperita pe seama sumei împrumutate de la o alta institutie de stat care înregistreaza un prisos de resurse. În momentul încasarii veniturilor bugetare prevazute, suma respectiva se restituie institutiei împrumutatoare.

În cazul în care disponibilitatile de resurse ale unor institutii publice nu acopera golul de casa al bugetului, atunci se solicita împrumuturi pe termen scurt la alti detinatori de resurse banesti de pe piata. În ultima instanta se face apel la banca centrala a tarii, sub forma unui avans în contul veniturilor bugetare viitoare, în limitele si în conditiile prevazute de lege. Resursele banesti împrumutate de la diversi detinatori publici sau privati nu maresc masa semnelor banesti în circulatie, ci numai o redistribuie; în schimb, resursele împrumutate de la banca centrala reprezinta o emisiune de bani fara acoperire materiala. Apelul la împrumuturi din necesitati de trezorerie poate avea consecinte nefaste asupra circulatiei banesti ori de câte ori acesta vizeaza sume importante si nu se ramburseaza la termenele prevazute.

În cazul în care veniturile fiscale si domeniale ordinare nu acopera integral cheltuielile bugetare pe întregul an, pentru finantarea deficitului rezultat statul se împrumuta pe piata interna sau în strainatate. Întrucât uneori deficitul bugetar atinge dimensiuni mari, iar creditul public este totusi limitat, statul apeleaza si la resursele bancii centrale. Aceasta îi asigura împrumutul solicitat punând rotativa în functiune, adica emitând bani fara acoperire. În perioada postbelica deficitul bugetar a capatat un caracter cronic, numeroase tari ale lumii confruntându-se cu problema deficitului financiar public.

Pentru împrumuturile contractate pe piata interna, inclusiv la banca centrala, pe termen scurt, se emit bonuri de tezaur. În unele tari emisiunea de bonuri de tezaur este plafonata prin lege, în timp ce în altele aceasta este nelimitata. În acest din urma caz, emisiunea de bonuri de tezaur din instrument de trezorerie (de acoperire a golurilor temporare de casa) se transforma în mijloc de echilibrare a bugetului de stat (de acoperire a deficitului bugetar).

Sumele împrumutate de stat de la banca centrala au, cel putin teoretic, caracter rambursabil. Ele urmeaza sa se restituie fie din excedentul bugetar, atunci când acesta exista, fie din împrumuturile contractate de stat la diverse persoane fizice sau juridice (altele decât banca centrala). Practic, însa, rambursarea acestor împrumuturi are adesea un caracter formal: statul stinge împrumuturile sale vechi, primite de la banca de emisiune, pe seama unor împrumuturi noi, contractate la aceeasi institutie, ceea ce nu duce la diminuarea masei de bani în circulatie.

În România, în cursul exercitiului financiar anual, pentru acoperirea decalajului temporar dintre încasarile si platile din contul curent general al Trezoreriei statului, Banca Nationala a României poate acorda împrumuturi cu termen de rambursare de cel mult 180 de zile si în conditii de dobânda la nivelul pietei, pe baza de conventii încheiate cu Ministerul Finantelor Publice. Suma totala a împrumuturilor acordate nu poate depasi în nici un exercitiu financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent, iar soldul permanent al împrumuturilor acordate si nerambursate nu poate depasi în nici un moment suma totala rezultata din dublarea capitalului si a fondului de rezerva al Bancii Nationale a României.