Cuprins

Gândirea economică din antichitate.
Ideile economice din orientul antic
Ideile economice din occidentul antic
2. Gândirea economică din Evul Mediu.
Ideile religioase cu caracter economic
Doctrina economică medievală
Concluzie.

Extras din seminar

Ideile economice în antichitate

Primele idei economice se referă în temele la :

Egiptul antic;

Babilionul vechi;

India;

China antică.

Egiptul antic

Egiptul antic a fost una din primele țări unde în mileniul 4 î.e.n. s-a format statul cu departamentele respective (militar, financiar, lucrări publice). Ideile economice erau reflectate în Codul de Instrucții numit ,,Învățăminte” , în care se descrie controlul de stat asupra resurselor materiale, financiare și umane, evidența și repartizarea strictă a resurselor economice, cât și modalitățile de protecție a patrimoniului de stat.

Babilionul Vechi

Ideile economice sunt reflectate în Codul de Acte Normative ( Codul lui Hammurabi sec XVIII î.e.n.), care conținea 282 articole care reglementau activitățile:

măsuri de ocrotire a averii regelui, preoților și străjerilor;

reglarea relațiilor de credit;

reglementarea relațiilor de arendă.

India

Ideile economice sunt reflectate în Codul de legi numit ,,Arthașastra” (sec. IV î.e.n.) în care sunt reflectate:

Modul de încasare a impozitelor;

Modul de confiscare a averii obținută în mod necinstit;

Sistemul diversificat de penalități pentru încălcarea legilor în vigoare;

Reglementarea nivelului prețurilor;

Controlul mijloacelor de măsură și calitate a mărfurilor;

Întreținerea sistemelor de irigație.

China antică

Ideile economice au fost concentrate în 3 școli :

1. Școala Taoistă care prevedea reglarea activităților umane de către puterea Universului, limitarea intervenției statului care prin impozite mari provoacă revolte populare,respectarea dreptului de proprietate,schimbarea bunurilor economice prin sistemul de barter.

2.Școala Confucianistă care prevedea creșterea bunăstării materiale a populației, sporirea bogăției prin munca personală și consum moderat, intervenția activă a statului în scopul educării umaniste a populației, controlul strict al prețurilor, stimulare activității economice.

3.Școala Legistă care prevedea superioritatea statului de drept bazat pe instituții și legi care protejează dezvoltarea liberă a individului, considerarea monedei nu numai ca echivalent de schimb a mărfurilor,ci ca un instrument de politică economică utilizat pentru controlul evoluției prețurilor.