Grile Economie Corectate

Seminar
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 33047
Mărime: 120.35KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie: a) Umg creşte şi UT scade; b) Umg rămâne constantă şi UT scade; c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT; d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT; e) Umg descreşte iar UT creşte.

2. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor;b) dreapta bugetului; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) rata marginală de substituţie; e) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit.

3. Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie, utilitatea totală este: a) pozitivă şi descrescătoare; b) negativă; c) zero; d) descrescătoare; e) pozitivă şi crescătoare.

4. Utilitatea totală este maximă atunci când: a) UmgA=UmgB; b) UmgA/PB=UmgB/PA; c) UmgA/UmgB=PA; d) UmgA/PA=UmgB/PB; e) UmgB/UmgA=PA/PB.

5. Un individ are un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy, programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi 2Y; d) 8X şi 4Y; e) 2X şi 5Y.

6. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5.

7. Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv: a) scade; b) creşte; c) nu se modifică; d) întâi creşte, apoi scade; e) se accentuează.

8. Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă şi constantă.

9. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

10. Curbele de indiferenţă au o pantă negativă deoarece: a)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să renunţe la o cantitate din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă; b)atunci când consumatorul obţine o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie să obţină o cantitate suplimentară şi din celălalt bun pentru a păstra utilitatea constantă;c) rata marginală de substituţie nu este constantă; d) rata marginală de substituţie este pozitivă; e) nici un răspuns din cele de mai sus.

11. Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l procura - şi preţul aferent acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă: a)surplusul producătorului; b) surplusul de venituri la bugetul statului; c) surplusul de cantitate pe piaţă; d) surplusul consumatorului; e) isoutilitatea.

12. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

13. Sporul de utilitate obţinut prin consumul succesiv al unor unităţi suplimentare dintr-un bun este: a)constant; b) întotdeauna negativ; c) întotdeauna pozitiv; d) de regulă crescător; e)descrescător.

14. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din bunul Y; c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât ; d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât ; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale sunt egale.

15. Dacă , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumă mai puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

16. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile , . Dacă preţurile celor două bunuri sunt , atunci programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X şi 3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

17. Dacă , atunci pentru a atinge starea de optim, consumatorul raţional: a) va mări consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y; b) va mări consumul din Y şi din bunul X; c) va mări consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul bunului X; d) va reduce consumul Y şi din bunul X; e) va renunţa să mai consume cele două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de echilibru.

18. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul . Venitul disponibil de 16, iar preţurile celor două bunuri sunt şi . Programul de consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

19. Două curbe de indiferenţă ale unui consumator se intersectează doar atunci când: a)utilitatea a două variante de consum de pe aceeaşi curbă este egală; b) ratele marginale de substituţie pentru cele două curbe sunt egale; c) consumatorul consumă excesiv de mult dintr-un bun; d) bunurile sunt substituibile; e) nici un răspuns, pentru că două curbe de indiferenţă ale unui consumator nu se pot intersecta.

20. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile px=12 u.m. şi py = 9 u.m.. Dacă preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci: a)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga.

Preview document

Grile Economie Corectate - Pagina 1
Grile Economie Corectate - Pagina 2
Grile Economie Corectate - Pagina 3
Grile Economie Corectate - Pagina 4
Grile Economie Corectate - Pagina 5
Grile Economie Corectate - Pagina 6
Grile Economie Corectate - Pagina 7
Grile Economie Corectate - Pagina 8
Grile Economie Corectate - Pagina 9
Grile Economie Corectate - Pagina 10
Grile Economie Corectate - Pagina 11
Grile Economie Corectate - Pagina 12
Grile Economie Corectate - Pagina 13
Grile Economie Corectate - Pagina 14
Grile Economie Corectate - Pagina 15
Grile Economie Corectate - Pagina 16
Grile Economie Corectate - Pagina 17
Grile Economie Corectate - Pagina 18
Grile Economie Corectate - Pagina 19
Grile Economie Corectate - Pagina 20
Grile Economie Corectate - Pagina 21
Grile Economie Corectate - Pagina 22
Grile Economie Corectate - Pagina 23
Grile Economie Corectate - Pagina 24
Grile Economie Corectate - Pagina 25
Grile Economie Corectate - Pagina 26
Grile Economie Corectate - Pagina 27
Grile Economie Corectate - Pagina 28
Grile Economie Corectate - Pagina 29
Grile Economie Corectate - Pagina 30
Grile Economie Corectate - Pagina 31
Grile Economie Corectate - Pagina 32
Grile Economie Corectate - Pagina 33
Grile Economie Corectate - Pagina 34
Grile Economie Corectate - Pagina 35
Grile Economie Corectate - Pagina 36
Grile Economie Corectate - Pagina 37
Grile Economie Corectate - Pagina 38
Grile Economie Corectate - Pagina 39
Grile Economie Corectate - Pagina 40
Grile Economie Corectate - Pagina 41
Grile Economie Corectate - Pagina 42
Grile Economie Corectate - Pagina 43
Grile Economie Corectate - Pagina 44
Grile Economie Corectate - Pagina 45
Grile Economie Corectate - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Grile Economie Corectate.doc

Alții au mai descărcat și

Piața de Monopol

Introducere Mecanismul economiei de piaţa presupune prin definiţie existenţa unor agenţi economici (producători, cumpărători, intermediari, bănci,...

Teste Grila - Economie Internationala 1

1)Colectia: Economie internationala 1 portal.colPunctajul: 10Dupa anul 1985, pe parcursul unui deceniu si jumatate, comertul international: a) [x]...

Aplicatii Sinteze si Studii de Caz

1.Resursele economice se manifesta ca factori de productie atunci cand: participa la procesul de productie a)participa la procesul de productie...

Politicile Comerciale - Vectori ai Dezvoltării

Abstract Lucrarea are ca scop prezentarea politicilor comerciale de liber schimb în contextul politicilor comerciale – vectori ai dezvoltării, pe...

Impactul TVA asupra Activitatii Economice

INTRODUCERE Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect, care se aplică asupra livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, operaţiunilor...

Probleme Fiscalitate

1.1. O societate comercială străină desfăşoară activităţi în România obţinând un profit impozabil total în valoare de 10.500 lei, din care: -...

Introducere în Economie

LECTIE INTRODUCTIVA. OBIECTUL ECONOMIEI. ECONOMIA, ACTIVITATE, STIINTA SI POLITICA 1. Economia si functia economica 2. Economia, activitate,...

Procedura Insolventei

1. Procedura insolventei – notiuni introductive Insolventa sau incapacitatea de plata intervine in momentul in care debitorul nu are lichiditati...

Ai nevoie de altceva?