Impactul adoptării monedei euro în România - avantaje-dezavantaje

Uniunea Europeană, așa cum numeroase surse, dar si realitatea afirmă, reprezintă o Uniune Politică si Economică, dezvoltată in Europa, compusă din 28 de state și cu rădăcini ce se trag din Comunitatea Europeana a Oțelului și Cărbunelui si Comunitatea Economică Europeană. A fost înființată la 1 Noiembrie 1953, iar, în prezent 19 state membre din cele 28 utilizează moneda EURO. Euro (simbolul €) poate fi definit ca moneda oficială a celor 19 țări membre, o politică monetară ce are un singur obiectiv primordial și anume, stabilitatea în plan monetar. A fost adoptat la data de 16 Decembrei 1995, dar a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1999. Așadar, Uniunea Economică și Monetară a reprezentat unul dintre obiectivele fundamentale ale integrării europene. Euro conferă statelor Europene dezvoltarea schimburilor comerciale și reducerea dependenței față de dolar. Lucrarea prezintă în ansamblu, aspecte legate de îndeplinirea unor criterii economice(convergență nominală și reală), prin acest fapt realizându-se asederarea la Zona Euro a României.

- State membre din Zona EURO(Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania).

- State din afara Zonei EURO(Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Suedia, Danemarca și Regatul Unit).

După cum se poate observă, România este unul din statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce reprezintă o orientare strategică, întrucat aderarea la Uniunea Europeană prezintă o serie de avantaje de ordin economic și politic(uniune vamală, piață comună, uniunea economică etc). Prin intermediul studiului elaborat, voi evidenția prevederile ce voi fi impuse României de către Uniunea Europeană pentru a ajunge la euro, dar totodată și limitele în care România se încadrează, determinând astfel aderarea la Zona Euro, ce oferă conținut complet/deplin integrării în Uniunea Monetară și Economică. Așadar, pot afirma că, adoptarea monedei unice nu va fi deloc un proces ușor, întrucât se pot remarca încă de la început două teme ce stârnesc mari controverse ca: impactul asupra prețurilor și raportul de schimb ce va fi aplicat între leu-euro.

Dar ce sunt aceste criterii menționate mai sus?

Apariția criteriilor de convergență își are debutul în anul 1991, la Maastricht(ratificat în 1993), ca parte a introducerii monedei unice. Acest fapt se rezumă la apariția unei serii de cinci indicatori economici și juridici cu rolul de a asigura convergența economică între țările interesate ce nu fac parte din Zona Euro, dar și statele membre din Zona Euro. Printre aceste criterii se numără: criteriul stabilității prețutilor, finanțe publice sustenabile și solide, rata dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb. Ultimul criteriu se referă la participarea statelor la mecanismul cursului de schimb(MCS II) pentru cel putin doi ani, fară a se remarca tensiuni. Aceste condiții trebuie sa fie îndeplinite de țările membre ale Uniunii Europene pentru a adopta moneda euro. Rapoartele de convergență sunt publicate o data la 2 ani sau în cazul în care unul dintre statele membre dorește sa i se evalueze gradul de pregătire cu privire la aderarea la Zona Euro. Cele mai recente rapoarte sunt cele publicate în vara anului 2018.

Zona Euro este un ,,bloc monetar”, văzut de unele personae ca ultima etapa a integrării europene, iar statele care au aderat sau care vor Adera la aceasta trebuie să îndelipneasca o serie de criterii de convergență reală și nominală, stabilite de către statele fondatoare în anul 1991, la Maastricht, ce au menirea să asigure stabilitatea economică a Zonei Euro, dar și a statelor membre.

Printre criteriile de convergență nominală regăsim:

- Rata inflației să nu depășească 1,5 puncte procentuale ;

- Deficitul bugetar să nu depășească peste 3% din PIB;

- Datoria publică să nu depășească 60% din PIB;

- Participarea la mecanismul de schimb ERM II pentru cel puțin doi ani;

- Rata dobânzilor să nu depășească 2 puncte procentuale.

În ceea ce privește aceste criteriile de convergență nominală, România satisface în perioada actuală următoarele criterii: în luna martie a anului 2018 conform ultimului raport publicat de BCE, rata medie anuală a inflației a fost de 1,9%, valoare egală cu cea de referință, ce corespunde criteriului stabilității prețurilor. În Romania, datoria publică și deficitul bugetar s-au încadrat în 2017 în limitele prevăzute de criteriile Tratatului de la Maastricht. Între anii 2016-2018, leul românesc nu a participat la Mecanismul cursului de schimb II, ci a fost tranzacționat după un curs de schimb flexibil, cu flotare controlată. Dacă ne referim la ratele dobânzilor pe termen scurt din România, putem observa că acestea s-au situat la 4,01%, o valoare superioară celei de referință care înregistrează 3,2% ce corespunde criteriului privind ratele dobânzilor.

Așadar, posibilitatea creării unui mediu favorabil convergenței în România, presupune politici economice orientate către stabilitate și o structură cat mai bine definită.

Criteriile de convergență reală se deosebesc de cele de convergență nominală prin faptul că în cazul convergenței reale nu apare o definiție neechivocă sau repere numerice. Criteriile de convergență nominală sunt clar stabilite pe baza tratatului de la Maastrict. În general, prin convergență reală se înțelege convergența PIB sau a nivelului de trai către nivelul din Zona Euro. Paritatea puterii de cumpărare a țării trebuie să se apropie de media europeană. Suntem la 57%. Cele două cifre ar trebui să fie inversate, mai exact 75% și am fi pregătiți. Pentru acest fapt este nevoie, însă de un complex foarte bine definit de politici guvernamentale. De exemplu, l investițiile de stat să crească mult, iar prosperitatea și stabilitatea mediului de afaceri, stabilitatea fiscală, să devină priorități. Convergența juridică. Actele normative date în România trebuie să corespundă cu cele din Zona Euro.

Nucleul în jurul căruia se învârte tema abordată este reprezentat de impactul aderării României la Zona Euro, fapt ce presupune atât o serie de avantaje, cât și o serie de deazvantaje după cum urmează: Primul avantaj fundamental este reprezentat de cel al stabilității prețurilor, resprectiv un grad ridicat de transparență ce oferă posibilitatea de comparare efectivă a prețurilot bunurilor de pe teritoriul țării noastre cu prețul bunurilor din alte state, iar, în privința stabilității putem aminti despre o variație semnificativ mai mică a prețurilor de la o perioadă la alta.