Instituții și prosperitate de la etică la eficiență de Cosmin Marinescu recenzie

Introducere

Inca din primele randuri ale introducerii din lucrarea sa « Institutii si prosperitate :de la etica la eficienta « , Cosmin Marinescu argumenteaza necesitatea studierii « institutiilor » in invatamantul economic universitar, asta poate si datorita faptului ca Premiul Nobel pentru economie a fost atribuit acum 10 ani lui Douglass North (lucrarea sa de referinta »Institutions, institutional Change and economic Performance » a inspirat unele aspecte conceptuale si analitice, dar a atras totodata si pozitii metodologice critice, devenite apoi definitorii pentru construnctia stiintifica intreprinsa aici), dar si pentru ca, sustine profesorul Marinescu, este necesara recunoasterea rolului determinant al institutiilor si aranjamentelor institutionale in procesele de schimbare sociala si pentru performanta economica.

Capitolul I :

Institutiile in teoria economica

In deschiderea primului capitolul ne este prezentat interesul puternic al economistilor teoreticieni pentru studierea institutiilor. Cei mai importanti dintre acestia sunt Thorstein Veblen, John Commons, Wesley Mitchell si Clarence Ayres, toti acestia facnd parte din scoala ecletica.

Autorul ne defineste conceptul de economie institutionala contemporana este fundamentat pe principiul individualismului metodologic, el incorporand analize privind impactul aranjamentelor institutionale alternative, ca sisteme de reguli sociale, asupra modului in care oameni isi indeplinesc scopurile. Analiza economica institutionala propusa de Cosmin Marinescu porneste de la recunoasterea faptului ca actiunea umana si rezultatele acesteia trebuie analizate in corespondenta cu regulile sociale si politice care guverneaza relatiile interpersonale in societate.

In prezent in randul economistilor a patruns treptat intelegerea faotului ca performanta economica este dependenta de cadrul institutional al unei economii, cu toate aceste exista inca incapacitatea intelegerii adecvate a naturii institutiilor si a modului in care acestea evolueaza.

Aici ne este prezentata si notiunea de instituie sociala care este definite de Andrew Schotter ca “o regularitate in comportamentul social,…, comportamentul specific in situatii recurente specifie”. Astfel institutia sociala este asociata, ca regularitate de comportament , fie unei

constrangeri auto-impuse, fie uneia impuse de o autoritate externa. Aceasta abordare face ca interactiunea dintre regulile sunt cele care constrang actiunea, cat mai ales faptul ca actiunea umana recurenta poate, in schimb, sa dea nastere regurilor, in concluzie ceea ce numim institutii sociale nu reprezinta de fapt, nimic mai mult decat actiuni umane recunoscute, in accord cu regulile, bazate pe credinta ca su ceilalti agenti se vor comporta in aceiasi maniera.

In modelul Douglass North, institutiile reprezinta regulile jocului in societate,adica setul de constrangerisi stimulente care modeleaza interactiunile umane, iar pentru Kasper si Streit ele reprezinta reguli facute de om care constrang comportamentele arbitrare si oportuniste care pot fi adoptate in cadrul relatiilor interpersonale.

In continuare ne sunt prezentate principale criterii de clasificare a institutiilor astfel ; dupa modul in care acestea sunt create si impuse ele interne si externe ,iar dupa gradul de formalizare a regulilor ele sunt formale si informale. Orice analiza institutionala porneste de la recunosterea anumitor proprietati fundamentale ale institutiilor. Primul criteriu de evaluare a calitatii anumitor reguli sociale este reprezentat de gardul lor de universalitate. Al doilea criteriu presupune ca institutiile sa se caracterizeze prin crebiliate si satbilitate si sa fie transparente si usor cognoscibile.

De asemenea analiza institutiilor presupune realizarea unei delimitari conceptuale clare intre notiunea de institutie si organizatie. Astfel organizatiile politice, economice sau sociale reprezinta grupuri de indivizi uniti prin mijloace commune in vederea atingerii scopurilor lor. Institutiile determina setul de oportunitati si stimulente in societate, iar organizatiile iau nastere in vederea exploatarii acestor oportunitati. Un rol important intre institutii si organizatii il joaca mutualliatea care permita unificarea abordarii institutiilor ca reguli ale jocului cu abordarea institutiilor ca reguli de comportament, ceea ce inseamna ca strategiile organizatiilor manifesta influenta asupra regulilor jocului.

In parea a doua a primului capitol ne ese prezentat fundamentul metodologic al teoriei economice si analizei constitutionale. Acest demers este necesar in conditiile in care analiza institutionala, subordonata procesului de evolutie interna in universul stiintelor sociale si in filozofia politica, intre individualism si holism metodologic, intre subiectivism si obiectivism in stiintele sociale. In consecinta omul actioneza deoarece doreste substiutuirea unor conditii mai putin satisfacatoare cu altele mai satisfacatoare, ceea ce inseamana ca orice actiune umana este una de schimb.