Extras din seminar
1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:
Bunuri Variante alternative
A B C D E
Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32
Costume 50 45 35 25 0
1. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?
25 35 45 50 Costume
Punctele A, B, C, D, E – reprezinta diferite variante de productie a celor doua bunuri ec-ce, pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, materiale, umane, etc.)
2. Indicaţi punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce semnifică aceste puncte?
M – indica faptul ca fermierul nu si-a utilizat toate posibilitatile de productie.
N – c/e ar corespunde unei Q de bunuri mai >, e/e o varianta imposibila pe TS, fiindca resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a mari si Q de cofetiere si cea de costume→sa tinda spre ↑ productivitatii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?
Sa perfectioneze pe viitor tehnologiile de producere a cofetierelor si costumelor sau sa mareasca si sa foloseasca mai rational resursele disponibile pentru fabricarea acestora; investitii.
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească:
Grâne
(kg, anual) Carne
(kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500
1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.
2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne- b) 800 kg grâne şi 1200 kg- Explicaţi.
a) da – deoarece sunt suficiente resurse p/u fabricarea acestora. (E)
b) nu – deoarece punctul F ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie si necesita noi resurse si tehnologii.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
Sa reduca producerea de griu de la 800 la 600 kg, adica cu 200 kg.
Ca=(800-600) / (1200-900) = 200 / 300 = 2 / 3
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
Sa reduca producerea de carne de la 1400 la 1200 kg, adica cu 200 kg.
Ca=(1400-1200) / (600-400) = 200 / 200 = 2 / 2 = 1
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt utilizate pe deplin- Argumentaţi răspunsul.
Nu – deoarece combinatia respectiva (K) se afla in interiorul curbei posibilitatilor de productie, ce arata ca ar putea produce pina la 1400 kg de carne.
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):
Preţul 1 l
(u.m.) Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(l)
+50
-45
(l) +5
1,00 200 205 110 160 65
1,25 175 180 130 180 85
1,50 150 155 150 200 105
1,75 125 130 170 220 125
2,00 100 105 190 240 145
1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de echilibru-
(K) Pe=1,5 Qe=150
2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.- Care va fi mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţa dată- ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte, trebuie de ↓ pretul laptelui pina la restabilirea pretului de echilibru.
3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el- Daţi reprezentarea grafică a solutiei problemei. (L) Pe=1,75 Qe=125
O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins- Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. (M) P=1,25 Q=180. Odata cu ↑ ofertei se micsoreaza si pretul, din aceasta beneficiind consumatorii.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis- P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia-
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal.
Qd=a-bP; => 0=5000-b*100 => b=50 =>
Qd=5000-b*100 Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.- Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei. Qs=bP-a
50=b*40 - a a=40b - 50 a=40b - 50 a=150
300=b*90 - a 300=90b - 40b+50 250=50b b=5
Qs= 5P - 150; Qs1=5*40 - 150=50; Qs2=5*90 - 150=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs=5*120 - 150=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
P
600
500
Q
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?
Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ costurilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.
Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
Qs – este mai mica decit cea ceruta Qd => aparitia deficitului de bunuri pe piata respectiva – piata producatorului.
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Probleme Economie
- Probleme Macro.doc
- Probleme-Micro.doc