Seminarii comerț internațional

Conceptul de comert exterior

În cadrul procesului complex de racordare a economiilor nationale la fluxurile economice mondiale, un rol de cea mai mare importanta îl are comertul exterior, care a devenit – mai ales în ultimele decenii – unul din factorii determinanti ai cresterii economice, ai economiei de piata.

În epoca moderna si contemporana, nici o tara, indiferent de marimea sau resursele sale, nu-si poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din productia proprie. Pe cale de consecinta, fiecare tara este nevoita sa desfasoare o activitate de comert exterior.

Comertul exterior cuprinde comertul cu bunuri (comert vizibil) si comertul cu servicii (comert invizibil). Comertul cu bunuri (tangibile) se refera la schimburile cu produse de baza (agricole si minerale) si produse manufacturate. La rândul sau, comertul cu servicii (intangibile) se refera la transporturi internationale, turism international, servicii bancare internationale, schimburile internationale cu brevete, cunostinte tehnice si alte astfel de produse intangibile.

Pe larg, comertul exterior al unei tari cuprinde toate bunurile materiale care se schimba între tara respectiva si alte tari, având ca obiect: importul de marfuri direct pentru consum; marfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum; exportul de produse nationale, precum si exportul de marfuri importate declarate pentru consumul intern. De asemenea, se cuprind: importurile temporare de bunuri straine pentru prelucrare în interiorul tarii (prelucrare activa = perfectionare activa), exporturile de produse compensatoare dupa prelucrarea în tara, exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare în alte tari, (prelucrare pasiva = perfectionare pasiva), importurile de produse compensatoare dupa prelucrarea în afara tarii si importurile si exporturile de bunuri în leasing financiar.

În acelasi context, activitatea de comert exterior cuprinde toate raporturile cu strainatatea privind vânzarea-cumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transporturile si expeditiile internationale, proiectarea si executarea de lucrari, asistenta sau colaborare tehnica, vânzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea brevetelor de inventii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea si comisionul, operatiunile financiare, asigurarile si turismul si, în general, orice acte sau fapte de comert.

Dupa cum se observa, activitatii de comert exterior i se atribuie un continut foarte larg: alaturi de formele traditionale de comert exterior se include si cooperarea economica si tehnico-stiintifica.

Formele traditionale de comert exterior sunt:

a) importul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care se cumpara marfuri din alte tari si se aduc în tara pentru consumul productiv si neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include si asa-numitul import invizibil, adica serviciile procurate de o anumita tara din alte tari în domeniile transporturilor, asigurarilor, creditului, turismului, licentelor etc.;

b) exportul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse sau prelucrate într-o tara se vând în alte tari; într-un sens mai larg în cadrul exportului se include si asa-numitul export invizibil.

În prezent, alaturi de formele traditionale de comert exterior, cooperarea economica internationala cunoaste o extindere din ce în ce mai mare. Aceasta reprezinta o forma superioara a legaturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din domeniul productiei cu cele din sfera circulatiei, cele din economie cu cele din domeniul stiintei si tehnicii, presupunând existenta unei legaturi strânse si pe perioade lungi între parteneri.

Formele cooperarii economice internationale pot fi diverse, de exemplu:

a) construirea de obiective economice pe teritoriul unei tari;

b) cooperarea în producerea de utilaje, masini, subansamble si piese;

c) fabricarea unor produse pe baza licentelor, brevetelor sau documentatiei tehnice puse la dispozitie de catre partener;

d) efectuarea de prospectiuni si explorari de catre o tara în alta tara;

e) cooperarea cu firme comerciale straine;

f) cooperarea în realizarea unor obiective turistice;

g) înfiintarea de societati mixte.

Importanta tot mai mare a comertului exterior în economia mondiala se explica si prin influenta pe care acesta îl are asupra cresterii economice.

Cresterea economica a oricarei tari este rezultatul actiuni conjugate a doua categorii de factori: interni si externi. Cei interni, legati de eforturile pe care le depune fiecare popor pentru a-si dezvolta economia, au un rol determinant. Cei externi, legati de participarea tarilor la circuitul economic mondial, influenteaza cresterea economica în mod nemijlocit, prin intermediul factorilor interni multiplicându-li-se sau diminuându-li-se forta.

Printre factorii externi, un rol deosebit de important si în continua crestere îl are comertul exterior. Influenta acestui factor asupra cresterii economice se exercita sub mai multe forme.

În primul rând, comertul exterior asigura realizarea/obtinerea produsului social chiar în conditiile în care structura cererii difera de structura ofertei.

Dupa cum este cunoscut, asigurarea unei eficiente a productiei presupune un anumit volum minim al acesteia. Daca acest volum depaseste capacitatea de absorbtie a pietei interne, asigurarea unei productii eficiente impune apelarea la piata externa. Pe de alta parte, anumite produse fie ca nu pot fi obtinute în productia interna fie ca nu se justifica, din punct de vedere economic, obtinerea lor din productia interna. În ambele situatii aceste produse pot fi procurate numai de pe piata externa.

În al doilea rând, comertul exterior determina majorarea sau diminuarea venitului national produs în exterior, în functie de raportul dintre valoarea nationala si valoarea internationala a marfurilor care fac obiectul relatiilor comerciale internationale.