Seminarii Macroeconomie

Seminar
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 58 în total
Cuvinte : 23970
Mărime: 1.66MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Aspecte teoretice privind şomajul

Formarea pieţei muncii se desfăşoară continuu sub semnul eforturilor şi al dificultăţilor de cunoaştere a orizonturilor pieţei muncii şi de alegere a modelului către care se tranzitează. Alegerea/construirea celui mai adecvat model de piaţă a muncii trebuie să ţină seama atât de stadiul actual de dezvoltare, cât şi de obiectivele atingerii unui stadiu economic şi social superior în viitor.

Din confruntarea cererii cu oferta de forţă de muncă, pe piaţa muncii poate rezulta o stare de echilibru - o situaţie ideală pe această piaţă, în care „toată lumea munceşte atât cât doreşte, iar firmele angajează exact cantitatea de muncă pe care o doresc, la un nivel al salariului real de echilibru” , sau, din contră, poate rezulta o stare de dezechilibru, cu efecte negative cum sunt subdezvoltarea economică, adâncirea şomajului, scăderea nivelului de trai etc.

Desigur, dezideratul tuturor politicilor de ocupare îl reprezintă atingerea echilibrului pe piaţa muncii, adică, ocuparea deplină a forţei de muncă.

Ocuparea deplină a forţei de muncă reprezintă asigurarea locului de muncă tuturor celor apţi de muncă şi, deci, inexistenţa şomajului. Dar numai în teorie rata şomajului poate fi considerată egală cu zero. De aceea, în locul obiectivului ocupare deplină a forţei de muncă, se foloseşte expresia: asigurarea unui nivel ridicat al ocupării, adică o rată în jurul celei naturale a şomajului.

Aşadar, funcţionarea normală a pieţei muncii are loc atunci când există un şomaj natural a cărui rată corespunde folosirii integrale a forţei de muncă. Putem spune, deci că rata naturală a şomajului este o rată care asigură echilibrul macroeconomic. Din acest punct de vedere, şomajul poate fi considerat ca fiind excesiv numai dacă acesta depăşeşte nivelul său natural.

Una din problemele critice ale politicii economice este stabilirea punctului în care economia se află în condiţii de ocupare totală, iar în acest sens trebuie să avem în vedere factorii care pot influenţa rata naturală a şomajului. Dintre aceştia menţionăm:

- structura şi migraţia populaţiei din ţara respectivă; rata naturală se determină ca o medie ponderată a ratelor naturale ale şomajului diferitelor grupuri demografice şi, deci, orice schimbare în structura acestor grupuri pe piaţa muncii afectează rata naturală a şomajului din economia respectivă;

- nivelul ratelor de creştere a diferitelor sectoare de activitate. În general, sectoarele cu rate de creştere mai mari vor absorbi mai multă forţă de muncă, iar cele ce-şi diminuează ritmul de creştere vor respinge forţă de muncă. Având însă în vedere că disponibilul de forţă de muncă are o mobilitate redusă, cu atât va fi mai mare variaţia creşterii diferitelor sectoare de activitate, cu atât va fi mai ridicat nivelul general al ratei şomajului.

- puterea sindicatelor poate influenţa rata naturală a şomajului prin capacitatea lor de negociere. În general, sindicatele tind să păstreze locurile de muncă şi să crească salariul real al membrilor de sindicat cu costul unei mai mari fluctuaţii în rata ocupării celor ce nu sunt membrii de sindicat.

- abilitatea şi dorinţa şomerilor de a continua să-şi caute o slujbă;

- cuantumul şi durata acordării ajutoarelor de şomaj.

Cauzele creşterii şomajului în Grecia

La începutul anului 2009, toata Europa privea spre Grecia cu o oarecare invidie. Cel mai pesimist scenariu al Comisiei Europene arata ca Grecia va avea in acel an o creştere economică de 0,3%, prognoza care excludea din start posibilitatea recesiunii. Arma cu care Grecia a luptat împotriva crizei s-a întors între timp împotriva ei, fapt pentru care, astăzi, Uniunea Europeană se uita cu îngrijorare la economia acestei ţări. Cunoscută pentru economia subterană foarte dezvoltată, Grecia a beneficiat de avantajul unui mediu de afaceri destul de animat, fapt ce a determinat un şomaj ţinut un timp la cote reduse. La începutul anului 2009 aproape 35% din greci nu erau salariaţi,ei având ocupaţii nedeclarate oficial, în urma cărora puteau scăpa de impozit. Acest lucru permitea unei mari părţi din populaţie să aibă o situaţie economică înfloritoare. Bănci de pe Wall Street precum Goldman Sachs au folosit instrumente financiare complexe de timpul celor care au fost la originea crizei financiare americane, pentru a ajuta Grecia să ascundă amploarea datoriilor. Acest program a permis guvernului elen, în 2001, chiar după intrarea Greciei în zona euro, să se împrumute de ordinul miliardelor. Această schemă a fost ascunsă publicului întrucât a fost sub forma unei tranzacţii cu valută şi nu a unui împrumut şi a ajutat Grecia să respecte regula UE în domeniul deficitului bugetar, dar să cheltuiască mai mult decât îşi putea permite.

Reversul medaliei devine tot mai întunecat: datorie publică de 113,4% din PIB pentru 2009 si deficit de 9,4% în condiţiile in care normele pentru zona euro sunt de 60% pentru datorie publică si 3% pentru deficit. Astfel a ajuns Grecia sa intre in vizorul Bruxelles-ului pentru deficit excesiv. Totul este cauzat de faptul ca, de exemplu, turismul, foarte dezvoltat in Grecia, este înglobat într-o proporţie uriaşă în economia subterană. Prima consecinţă este un venit la bugetul de stat foarte redus in raport cu activitatea economica existenta, iar statul nu mai poate face fata cheltuielilor mari ale unui sistem generos de pensii si indemnizaţii de şomaj. Din cauza acumulării problemelor, Grecia a primit un rating mai slab din partea agenţiei Standard and Poor’s ceea ce are drept rezultat contractarea de împrumuturi mai scumpe. Organismele competente al Greciei vedeau deja la începutul anului 2009 creşterea problemei în următoarele luni, pe baza discuţiilor cu reprezentanţii oamenilor de afaceri. Companiile mari, mai ales cele de fabricaţie, dar şi în alte sectoare, cum ar fi comerţ si servicii au făcut concedieri de 10-20% a personalului lor deoarece au declarat o reducere a producţiei si de comenzi de 40-50%. O reducere şoc a ocupării forţei de muncă oficiale cu 49700 de persoane (1% din forţa de munca), în trimestrul 3 al anului 2009 a fost înregistrată de Organizaţia Naţională a Muncitorilor.

Marile companii elene, precum producătorul de frigidere Frigoglass şi banca Emporiki, au anunţat, de asemenea, că vor recurge la disponibilizări pentru a face faţă crizei economice. O mare companie industriala din Grecia a anunţat recent reducerea programului de lucru, semn ca criza financiară globală începe să afecteze locurile de muncă din sectorul de producţie din Grecia. Alumil, unul din principalii furnizori de componente din aluminiu pentru construcţii din Europa, a anunţat că cei 2.500 de angajaţi ai săi din Grecia si de peste hotare au fost de acord cu reducerea programului zilnic de la 8 la 6,5 ore pe o perioada de pana la şase luni, asociata cu o reducere de 20% a salariilor. Rata şomajului a crescut de la 7,1% ( in august 2008 ) la 9% , in timp ce in luna iulie 2009 a fost un nivel mult mai ridicat, când se situa la 9,6% din populaţia activă procentaj la care se putea adaugă încă 5,9% care corespundea celor cu contracte temporare si part time. Rata şomajului din Grecia a crescut în aprilie 2010 la nivelul de 9,4%, în termeni neajustaţi sezonier, de la 7,7% în aceeaşi perioadă a anului trecut sau 9,2% în martie, din cauza activităţii scăzute din turism şi din sectorul construcţiilor, potrivit Reuters. În rândul tinerilor, rata şomajului a depăşit 25%, potrivit datelor Biroului naţional de statistică. Principalul motiv al creşterii ratei şomajului în aprilie a fost faptul că multe hoteluri care ar fi trebuit să se deschidă pe 1 aprilie nu şi-au început activitatea deloc ori s-au deschis mai târziu.

Al doilea factor este declinul activităţii din sectorul construcţiilor.

Preview document

Seminarii Macroeconomie - Pagina 1
Seminarii Macroeconomie - Pagina 2
Seminarii Macroeconomie - Pagina 3
Seminarii Macroeconomie - Pagina 4
Seminarii Macroeconomie - Pagina 5
Seminarii Macroeconomie - Pagina 6
Seminarii Macroeconomie - Pagina 7
Seminarii Macroeconomie - Pagina 8
Seminarii Macroeconomie - Pagina 9
Seminarii Macroeconomie - Pagina 10
Seminarii Macroeconomie - Pagina 11
Seminarii Macroeconomie - Pagina 12
Seminarii Macroeconomie - Pagina 13
Seminarii Macroeconomie - Pagina 14
Seminarii Macroeconomie - Pagina 15
Seminarii Macroeconomie - Pagina 16
Seminarii Macroeconomie - Pagina 17
Seminarii Macroeconomie - Pagina 18
Seminarii Macroeconomie - Pagina 19
Seminarii Macroeconomie - Pagina 20
Seminarii Macroeconomie - Pagina 21
Seminarii Macroeconomie - Pagina 22
Seminarii Macroeconomie - Pagina 23
Seminarii Macroeconomie - Pagina 24
Seminarii Macroeconomie - Pagina 25
Seminarii Macroeconomie - Pagina 26
Seminarii Macroeconomie - Pagina 27
Seminarii Macroeconomie - Pagina 28
Seminarii Macroeconomie - Pagina 29
Seminarii Macroeconomie - Pagina 30
Seminarii Macroeconomie - Pagina 31
Seminarii Macroeconomie - Pagina 32
Seminarii Macroeconomie - Pagina 33
Seminarii Macroeconomie - Pagina 34
Seminarii Macroeconomie - Pagina 35
Seminarii Macroeconomie - Pagina 36
Seminarii Macroeconomie - Pagina 37
Seminarii Macroeconomie - Pagina 38
Seminarii Macroeconomie - Pagina 39
Seminarii Macroeconomie - Pagina 40
Seminarii Macroeconomie - Pagina 41
Seminarii Macroeconomie - Pagina 42
Seminarii Macroeconomie - Pagina 43
Seminarii Macroeconomie - Pagina 44
Seminarii Macroeconomie - Pagina 45
Seminarii Macroeconomie - Pagina 46
Seminarii Macroeconomie - Pagina 47
Seminarii Macroeconomie - Pagina 48
Seminarii Macroeconomie - Pagina 49
Seminarii Macroeconomie - Pagina 50
Seminarii Macroeconomie - Pagina 51
Seminarii Macroeconomie - Pagina 52
Seminarii Macroeconomie - Pagina 53
Seminarii Macroeconomie - Pagina 54
Seminarii Macroeconomie - Pagina 55
Seminarii Macroeconomie - Pagina 56
Seminarii Macroeconomie - Pagina 57
Seminarii Macroeconomie - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Seminarii Macroeconomie
    • EVOLUTIA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ROMANIA.doc
    • evolutie.doc
    • Evolutii macroeconomice si financiare la nivel national si international.doc
    • GLOBALIZAREA ECONOMIEI MONDIALE.doc
    • GRECIA, DE LA PROSPERITATE LA CRIZA PROFUNDA.doc
    • HOMO ECONOMICUS.doc
    • IMPACTUL COTEI UNICE ASUPRA INEGALITATII VENITURILOR IN ROMANIA.doc
    • Influenta Uniuni Europene asupra IMM Socurilor si efectele asupra.doc
    • ROMANIA SI GERMANIA IN CONTEXTUL GLOBALIZARII SI DURABILITATII ECONOMIEI ACTUALE..doc

Alții au mai descărcat și

Ford România

I. Introducere Începutul secolului XXI a fost caracterizat în plan economic de o adâncire accelerată a procesului de globalizare, fluxurile...

Seminarii Economie

Dacia - o lecţie de economie în contextul crizei mondiale „Criza este cea mai binecuvantată situaţie care poate apare pentru ţări şi persoane...

Macroeconomie

Capitolul 1 FUNDAMENTELE STUDIULUI MACROECONOMIEI Macroeconomia este perceputa, în mod curent, drept o stiinta care studiaza economia ca pe un...

Microeconomie - Probleme

1) Fie un consumator pentru care cosul de bunuri este format din doua tipuri de bunuri X1 si X2 .Introducem o relatie de preferinta slaba avand...

Elasticitatea Cererii pentru Servicii

Cererea populaţiei pentru servicii este influenţată de o serie de factori cu acţiune şi valoare diferită. Elasticitatea arată măsura în care...

Elemente de Micro și Macroeconomie

CAPITOLUL 1 OBIECTUL ŞI METODA ECONOMIEI POLITICE Obiective : Economia politică este ştiinţa economică fundamentală, axul în jurul căreia s-au...

Microeconomie

NEVOILE = dorinte, preferinte, asteptari ale oamenilor de a avea, respectiv de a-si însusi bunuri, necesare satisfacerii trebuințelor ca ființe...

Instabilitate Macroeconomica

1.Fluctuaţiile economice şi ciclul afacerilor. Evoluţia economică, atît la nivel microeconomic cît şi la nivel macroeconomic este fluctuantă,...

Te-ar putea interesa și

Politicile Monetare și Fiscale și Impactul Lor asupra Echilibrului Balanței de Plăți

Capitolul 1 Balanţa de plăţi: concept, forme, structură Conceptul de balanţă a fost lansat iniţial de mercantilişti in secolul al XVII-lea şi...

Instituțiile financiare bancare internaționale și influențele exercitate asupra economiilor naționale

Introducere România urmează o strategie ce vizează, pe de o parte, menţinerea stabilităţii macroeconomice şi stabilirea unei creşteri economice...

Analiza și Previziunea Evoluției Serviciilor Imobiliare

Introducere Piata imobiliara este, fara indoiala, una dintre cele mai dinamice piete, cunoscand permanent fluctuatii, dar cu toate acestea, isi...

Credite acordate de FMI - evoluții recente

Introducere Fondul Monetar International este o organizatie ce cuprinde 185 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara...

Implicarea FMI în Conceperea și Promovarea Strategiilor de Politică Fiscal-bugetară a Statelor Membre

CAPITOLUL 1 Fondul Monetar Internațional. Rol, importanță, funcții, obiective. FMI este o organizație internațională care are 187 de țări membre,...

Managementul si Marketingul Operatiunilor Logice

În contextul actual, succesul unei companii se construieste pe principii moderne de management si marketing. Numai astfel, o companie poate spera...

FMI și existența lui în România

I. Fondul Monetar Internaţional 1.1. Istoricul FMI a fost conceput în iulie 1944 la o conferinţă a Naţiunilor Unite ţinută la Bretton Woods, New...

FMI în România

Aranjamentele stand-by incheiate de Romania cu Fondul Monetar International pana in anul 1989 Pana in anul 1989, Romania a incheiat cu FMI trei...

Ai nevoie de altceva?