Șomajul

Şomajul este considerat ca element negativ al dezvoltării economice care afectează în proporţii diferite toate ţările, mai ales cele subdezvoltate şi cele în tranziţie la economia de piaţă. Există diverse modalităţi de estimare a şomajului şi implicit diverse modalităţi de cuantificare a lui. În termeni generali, şomajul este acea stare negativă a economiei care afectează o parte din populaţia activă disponibilă, prin negăsirea de locuri de muncă.

Reţinem că, dacă abordăm termenii pieţei muncii, şomajul poate fi definit ca un excedent al ofertei de muncă faţă de nivelul cererii de muncă, iar şomeri pot fi considerate persoanele apte de muncă, care nu-şi găsesc de lucru, formînd suprapopulaţia relativă, fiind în fond un surplus de forţă de muncă comparativ cu numărul celor angajaţi.

Dicţionarul explicativ îl defineşte ca un fenomen economic caracteristic societăţii capitaliste, care constă în aceea că o parte din salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Este o stare negativă a economiei care constă în nefolosirea unei părţi din forţa de muncă salariată..

Conform BIM (Biroul Internaţional al Muncii), sunt consideraţi şomeri persoanele care cumulează următoarele condiţii:

• Au depăşit vârsta de 15 ani;

• Sunt apte de muncă;

• Nu au loc de muncă (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt şi sunt în căutare de muncă remunerată);

• Sunt fără ocupaţie, apte de muncă, nu au mai lucrat sau ultimul loc de muncă nu a fost remunerat;

• Sunt disponibile imediat pentru o muncă salariată.

În aceasta categorie de populaţie sunt incluse, de asemenea:

- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care asteaptă să fie rechemate la lucru sau care şi-au găsit un Ioc de munca şi urmeaza să înceapă activitatea la o dată ulterioară perioadei de referinţă;

- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensio¬nari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de munca şi sunt disponibile sa încea¬pă lucrul.

Şomeri înregistrati - persoane apte de muncă, în vîrstă apta de muncă, care nu au un loc de munca, un alt venit legal şi sunt înregistrate la agenţiile de ocupare a forţei de muncă ca persoane în cautare de lucru şi care doresc să se încadreze în muncă.

În ţările din Europa de Est, care trec la economia de piaţă, apariţia şi creşterea şomajului este determinată, aşa cum se arată şi în Raportul Comisiei Economice a ONU pentru Europa, de doi factori:

1. trecerea de la planificarea centralizată la economia de piaţă determinată de o reducere substanţială a locurilor de muncă în multe sectoare economice;

2. refacerea echilibrelor şi stabilizarea macroeconomică.

Între factorii care duc la formarea şomajului trebuie menţionat, în primul rînd, insuficienţa creşterii economice. În al doilea rînd, restructurările şi reconversiunea economică, sub influenţa diferiţilor factori, mai ales a schimbărilor în tehnica şi tehnologiile de producţie.

Mai există şi alţi factori care influenţează apariţia şomajului:

-Ritmul de creştere economică, în condiţiile unei productivităţi a muncii ridicate, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de muncă, astfel încît să asigure o ocupare deplină. Pe piaţa muncii, decalajul între cererea de muncă şi oferta de muncă este în defavoarea ultimei. Dezechilibre de amploare se manifestă pe segmentul de piaţă al forţei de muncă tinere, care au drept cauză lipsa nu numai de locuri de muncă, ci şi a unei pregătiri profesionale, în discordanţa cu structura cererii pieţei muncii. Exista şi cauze de ordin subiectiv, ce ţin de comportamentul reţinut al agenţilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienţa, fie ca aceştia nu se încadrează în disciplina muncii.

În rîndul tinerilor, şomajul apare şi ca urmare a tendinţei de a cauta locuri de muncă platite cu un salariu mai mare, fapt ce intîrzie integrarea lor activă.

-Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de şomaj, într-o proporţie mai mare sau mai mică, în funcţie de capacitatea financiară a ţărilor de a asimila noutăţile cercetării ştiinţifice. În perioada postbelică, revoluţia ştiinţifică şi tehnică în domeniul producţiei şi serviciilor a accentuat tendinţa de suprimare a unui important număr de locuri de muncă.

Pe termen lung, procesul tehnic generează noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activităţi noi generatoare de locuri de muncă. Exemplul ţărilor dezvoltate confirma teza că introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar şi creaza locuri de muncş chiar daca rata şomajului a crescut şi ea.

-Criza economică, caracterizată prin scaderi sau stagnari ale activităţii economice, sporeste numărul de şomeri, iar integrarea lor, în perioada de boom, poate fi la un nivel scăzut. Absorbirea unui număr cît mai mare de şomeri depinde de posibilităţile reale ale fiecarei ţări de a stimula agenţii economici în creşterea investiţiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficientă a pârghiilor economice în condiţii de criză.

Analiza şomajul şi şomerilor după diferite caracteristici

Şomeri BIM după grupe de vîrstă mii persoane

2006 2007

Urban Rural Urban Rural

F B F B F B F B

Şomeri BIM, total 21,5 35,3 16,7 26,3 15,8 24,9 9,3 16,6

15-24 ani 4,7 8,0 6,2 8,4 4,4 6,4 3,8 5,7

25-34 ani 4,9 8,8 3,3 6,5 3,7 5,5 2,1 4,1

35-44 ani 5,5 7,7 3,4 6,0 3,4 5,0 1,8 3,4

45-54 ani 5,3 7,7 3,3 4,5 3,6 5,0 1,4 2,7

55 ani şi peste 1,2 3,1 0,5 0,9 0,8 3,0 0,2 0,7

Sursa: BNS, Ancheta Forţei de Muncă.

Rata şomajului BIM după grupe de vârstă procente

2006 2007

Urban Rural Urban Rural

F B F B F B F B

Şomeri BIM, total 7,3 10,9 4,5 7,2 5,4 8,4 2,6 4,5

15 - 24 ani 18,4 20,7 14,4 16,0 16,4 16,6 11,7 13,4

25 - 34 ani 7,5 10,3 5,3 10,5 5,5 7,4 3,6 6,5

35 - 44 ani 7,7 10,9 3,5 6,9 4,4 7,4 1,9 4,0

45 - 54 ani 5,3 9,1 3,1 4,5 4,0 6,8 1,3 2,6

55 ani şi peste 3,7 7,0 0,7 1,4 2,4 7,2 0,3 0,9

Sursa: BNS, Ancheta Forţei de Muncă.