Seminar Lucian Blaga

Seminar
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 9938
Mărime: 272.75KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

OBIECTIVE:

Principalul obiectiv al cursului constã în (re)familiarizarea studentilor cu opera

filosoficã a lui Lucian Blaga, îndeosebi cu acele concepte si idei-fortã care dau mãsura

consistentei si originalitãtii ei. În acest sens, vor fi puse în luminã valentele sale filosofice

actuale în contextul cultural mai vast al unor domenii si discipline socio-umane

(etnografia, antropologia culturalã, psihanaliza etc.) De asemenea, cursul urmãreste sã

surprindã, într-o manierã reflexivã, modul în care filosofia lui Blaga a fost receptatã în

contemporaneitate si ulterior, pânã în secolul al XXI-lea, însã accentul si stringenta

întregului demers se vor concretiza în îndemnul ca studentii sã frecventeze, cu precãdere

si mai întâi, opera filosofului si, abia apoi, exegeza.

I. DATE BIOBIBLIOGRAFICE

Lucian Blaga se naste la 9 mai 1895, în satul Lancrãm, judetul Alba, fiind al

nouãlea si ultimul copil al preotului Isidor Blaga. scoala primarã o urmeazã la Sebes, iar

studiile liceale le absolvã la liceul “Andrei saguna” din Brasov, în anul 1914. Pânã în

1917, sustrãgându-se satisfacerii serviciului militar în armata austro-ungarã, urmeazã

cursurile Institutului Pedagogic si Teologic din Sibiu (mutat apoi la Oradea), la sectia

Teologie. Urmeazã studii universitare de filosofie si biologie la Viena, iar în 1920 obtine

titlul de doctor, cu teza Kultur und Erkenntnis (tradusã cu titlul Culturã si cunostintã, în

1922). Este premiat în 1921, de cãtre Academia Românã, pentru volumele sale de versuri.

Urmeazã activitatea redactionalã la ziarele Vointa si Patria pânã în 1926, când debuteazã

în cariera diplomaticã ce va dura pânã în 1939; la Varsovia, Praga, Berna si Viena va fi,

pe rând, atasat de presã, consul si apoi ambasador la Lisabona. Din 1938 pânã în 1947

este profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. În 1935 este premiat de cãtre

Academia Românã pentru opera dramaticã si poeticã, iar în 1936 este ales membru activ

al Academiei Române. Din 1948 este scos din învãtãmânt si activeazã în calitate de

cercetãtor la Institutul de Istorie si Filosofie, apoi ca bibliotecar si apoi ca directoradjunct

la filiala din Cluj a Bibliotecii Academiei Române. Se sfârseste din viatã la 6 mai

1961 si este înmormântat la Lancrãm.

Activitatea sa publicisticã debuteazã în perioada liceului (1910), în revista

“Tribuna” din Arad. Publicã apoi poeme, aforisme, eseuri si studii filosofice în revistele

arãdene “Românul”, “Gazeta Transilvaniei”, “Pagini literare”, în 1923 în “Prager Presse”,

din 1924 în “Adevãrul literar si artistic” din Lugoj, iar din 1921 în revista clujeanã

“Gândirea”, al cãrei membru fondator este, dar de care se desparte în 1941, în urma

polemicilor purtate cu Nichifor Crainic; înfiinteazã la Sibiu, în 1943, revista de filosofie

“Saeculum”. Din 1957 colaboreazã la revistele clujene “Steaua”, “Tribuna”, iar în 1960 si

la “Contemporanul”.

Opera literarã impresionantã – volume de versuri, prozã, piese de teatru –

puncteazã aproape anual câte o nouã aparitie editorialã, începând din 1919, de la volumul

de debut Poemele luminii, si culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu, pânã la

volumul de note si aforisme Discobolul, din 1945. Astfel, din opera sa dramaticã,

amintim: Zamolxe (1921), drama de debut, premiatã de Academia Românã si de

Universitatea din Cluj, Tulburarea apelor (1923), piesele Fapta si Daria (1925),

Mesterul Manole (1927), Cruciada copiilor (1930), Avram Iancu (1934), Arca lui Noe

(1944). Volume de versuri publicate în aceeasi perioadã: Pasii profetului (1921), În

marea trecere (1924), Laudã somnului (1929), La cumpãna apelor (1933), La curtile

dorului (1938), Nebãnuitele trepte (1943).

Ca traducãtor, Blaga oferã publicului românesc traducerea, în 1955, a operei

Faust de Goethe, iar în 1958 a volumului Opere de Lessing.

Opera filosoficã este structuratã, în cea mai mare parte a sa, sub forma celor patru

trilogii, al cãror cuprins îl vom prezenta în continuare, nu în ordine cronologicã, ci în

ordinea stabilitã în final, asa cum vom vedea, de autorul însusi:

• Trilogia cunoasterii, cuprinzând:

Despre constiinta filozoficã (1947, curs universitar),

Eonul dogmatic (1931),

Cunoasterea lucifericã (1933),

Cenzura transcendentã (1934),

Experimentul si spiritul matematic (1949-1953, apãrut postum, în 1969);

• Trilogia culturii, cuprinzând:

Orizont si stil (1936),

Spatiul mioritic (1936),

Geneza metaforei si sensul culturii (1937);

• Trilogia valorilor, cuprinzând:

stiintã si creatie (1942),

Gândire magicã si religie (1941-1942),

Artã si valoare (1939);

• Trilogia cosmologicã, cuprinzând:

Diferentialele divine (1940),

Aspecte antropologice (1948, curs universitar),

Fiinta istoricã (1943-1959, apãrutã postum, în 1977).

Preview document

Seminar Lucian Blaga - Pagina 1
Seminar Lucian Blaga - Pagina 2
Seminar Lucian Blaga - Pagina 3
Seminar Lucian Blaga - Pagina 4
Seminar Lucian Blaga - Pagina 5
Seminar Lucian Blaga - Pagina 6
Seminar Lucian Blaga - Pagina 7
Seminar Lucian Blaga - Pagina 8
Seminar Lucian Blaga - Pagina 9
Seminar Lucian Blaga - Pagina 10
Seminar Lucian Blaga - Pagina 11
Seminar Lucian Blaga - Pagina 12
Seminar Lucian Blaga - Pagina 13
Seminar Lucian Blaga - Pagina 14
Seminar Lucian Blaga - Pagina 15
Seminar Lucian Blaga - Pagina 16
Seminar Lucian Blaga - Pagina 17
Seminar Lucian Blaga - Pagina 18
Seminar Lucian Blaga - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Seminar Lucian Blaga.pdf

Alții au mai descărcat și

Mihai Eminescu

Introducere Opera eminesciană, cu strălucirea ei hipnotică de frumuseţi întunecate şi tainice, este un mod de a exista, cel mai autentic şi mai...

Simbolismul bacovian

INTRODUCERE Actualitatea temei. Vreme îndelungată simbolismul a fost perceput în poezia română în plan general, într-un orizont mai relaxat, fără...

Eminescu și Romanticii Germani

ARGUMENT Daca în cazul altor scrieri denominatia de „univers poetic” apare prematur aplicata sau prea larga, ea se dovedeste prea îngusta când...

Activitatea lui Mihai Eminescu la Ziarul Timpul

INTRODUCERE Care este contribuţia lui Mihai Eminescu la dezvoltarea presei românesti şi a particularitaţilor ei stilistice? Răspunsul ar fi că, în...

Mihai Eminescu - Poet Universal

I. MIHAI EMINESCU –ARTIST-OM Conştiinţa românească a voit să dea celui mai mare poet al ei o obârşie fabuloasă. Dar pentru misticismul...

Formule estetice moderne în opera lui Camil Petrescu

ARGUMENT Crearea unei opere bogate în conţinut variat şi plină de mister a fost motivul pentru care ne-am simţit atraşi de Camil Petrescu şi în...

Comentariu la poezia Paradis în destrămare

,,In acest suflet de poet e atata dinamism si in acest creier de ganditor atata concentrare,incat versul sau sparge catusele dogmei traditionale...

Estetica lui Schopenhauer

Realizând o retrospectivă asupra istoriei filosofiei din secolul al XVII-lea până azi, Tudor Vianu constată că ori de câte ori filosofia a pus o...

Te-ar putea interesa și

Avantajele implementării ISO 9000

1.1. Prezentarea generală a S.C. COMPA S.A. S.C. COMPA S.A. este o societate pe acţiuni, persoană juridică înregistrată la Camera de Comerţ si...

Turism - factor de dezvoltare rurală a Județului Sibiu

INTRODUCERE TURISMUL Deşi considerat de cei mai mulţi dintre experţi din domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a...

Camuflarea Sacrului in Profan - Starea Paradisiaca

Se poate vorbi de o camuflare a sacrului în profan. Există elemente care să legitimeze o astfel de cercetare- Când se produce secularizarea şi în...

Stiluri de Predare

«Plăcerea de a avea și de a educa copii constă in faptul că din ei pot crește oameni de valoare» A.Einstein Învăţământul, ca sistem şi ca proces,...

Sisteme politice. Studiu de caz - Republica Moldova și România

Sisteme politice. Definiţie: Sistemul politic reprezintă ansamblul stabil de raporturi şi roluri sociale instituţionalizate care asigură...

Hotărârile sinodului 1 ecumenic

Introducere În anul 313, prin edictul de toleranţă de la Mediolan, împăratul Constantin cel Mare a dat libertate credinţei creştine, însă prin...

Sufletul și trupul în creștinism și budism

Religia, după cum arată şi cuvântul latinesc (religo, are), este o legătură. O legătură se poate stabili doar între două persoane. Persoanele au...

Etape în evoluția integrării europene - de la comunitate la uniune

Uniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu cel...

Ai nevoie de altceva?