Dezbatere - taxa pe lux

DIANA: Decizia Finantelor este irevocabila in cazul taxelor pe lux, respectiv marirea progresiva a impunerilor pe cladirile a caror suprafata depaseste 100 mp si a impozitelor pe autoturisme pe grupe de 200 cmc (cu o valoare minima de 150 lei noi la cele peste 3.000 cmc) si majorarea taxei pe iahturi de la 1.800 lei la 5.000 lei noi pe an. In masura in care si acest Guvern, ca si cele anterioare nu pare sa intentioneze a face ceva impotriva hotiilor care au avut loc din banul public, confiscand din averile provenind din furturi din banul si avutul public, atunci macar sa se impoziteze mai sever bunurile de lux, in covarsitoare majoritate parte a unor averi ilicite.

ALEXANDRA: Impozitul pe proprietatea imobiliara, asa cum planuieste Ministerul de Finante sa-l introduca, este o gafa. Aceasta este concluzia unui studiu elaborat de Societatea Academica Romana. Impozitul pe cladiri si terenuri trebuie aplicat strict la valoarea de piata, fara exceptii si distorsiuni care sa complice lucrurile, spune Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice Romane (SAR).

DIANA: Actualmente, în România impozitul pe case sau birouri se calculeaza în functie de mai multe criterii cum ar fi zona în care se afla constructia, compozitia peretilor, utilitatile si valoarea declarata de proprietar. Criteriul zonal stabileste ca cel mai mare impozit se va plati pentru o casa situata în centru si cel mai mic pentru o casa situata la periferia orasului. Numai ca vilele luxoase si cartierele de palate se afla tocmai în zonele de la periferie. Adica cele cu cea mai mica cota de impozitare. Astfel, este mult mai rentabil sa stai în zonele rezidentiale cu o cota de impozitare extrem de mica. Spre deosebire de România unde impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% asupra valorii impozabile pe metru patrat de suprafata (valoare ajustata dupa criteriile amintite), în Occident impozitul se calculeaza în functie de valoarea de piata a proprietatii si nu a suprafetei, fapt care aduce sume imense la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, în strainatate luxul se plateste.

ALEXANDRA : Impozitul pe lux pe care vrea sa-l introduca guvernul Tariceanu a fost la moda in anii ’70 in Europa. Acest impozit a fost insa abolit in majoritatea statelor UE. Pare profitabila, dar de fapt cauzeaza pierderi economice. Pina si Franta, una din ultimele redute ale „taxei pe bogatie“, recunoaste ca are mai multe batai de cap decit avantaje: evaziune fiscala, relocarea investitiilor, costuri birocratice. In 1977, Irlanda a fost prima tara care a abolit aceasta taxa. Germania, Austria, Olanda, Danemarca si Italia au renuntat si ele la acest tip de impozit, intre anii 1992 - 2000. Tarile europene au abolit taxa pe bogatie, pentru ca pierderile economice erau mai mari decit veniturile obtinute. Si in Franta, unde „impozitul de solidaritate pe bogatie“ aduce peste doua miliarde de euro, oficialii admit ca aceasta taxa canalizeaza investitiile spre alte tari.

DIANA : Bunurile de lux se refera, in principiu, la produsele cele mai scumpe si cele mai bune calitativ. Traditional erau considerate produse de lux hainele si bijuteriile. Ulterior, pe piata au intrat masinile, ceasurile, iahturile si proprietatile imobiliare. Multe dintre marile companii si-au dezvoltat si aceasta piata a produselor de lux din domeniul in care activeaza. Asa au aparut telefoane mobile din aur si platina sau echipamente de tenis de zeci de mii de dolari.

Potrivit estimarilor companiei de specialitate Mintel, valoarea pietei bunurilor de lux este de 100 de miliarde de dolari anual. Studiul arata ca aceasta este piata care dispare prima in cazul unei recesiuni. Chiar si in Romania , valoarea piete bunurilor de lux este extrem de mare. Asa ca de ce sa nu taxam aceste bunuri inainte ca ele sa fie instrainate?

ALEXANDRA: Pe de alta parte, potrivit ministrului Finantelor, Ionut Popescu, si cei care au masini cu motorizari de peste 2.000 de centimetri cubi vor plati impozite mai mari, acestea fiind considerate a fi produse de lux. Cu toate acestea, impozitarea in functie de capacitatea cilindrica risca sa stirneasca situatii bizare. Astfel, o masina mai veche, cu o capacitate cilindrica mai mare, ar putea fi considerata „de lux“, desi valoarea ei pe piata este de doar citeva mii de euro. Pe de alta parte, exista autoturisme care costa zeci de mii de euro, dar a caror capacitate cilindrica nu depaseste 1999 de centimetri cubi si care vor scapa de taxa pe lux.

Luxul de a suporta degradarea sanatatii cetatenilor din orasele aglomerate prin inhalarea noxelor produse de masinile fara catalizator este mai costisitor decat luxul la care se uita cu jind comunistii transformati in conducatori democrati. In mentalitatea celor care nu inteleg ce vad, avantajul de a pune in circulatie masini noi care nu polueaza este taxat pentru ca cei care dau banii se presupune ca traiesc in lux, numai ca nu toti cei dispusi sa plateasca calitatea sunt si speculanti sau hoti.

Romania nu si-ar permite o astfel de taxa daca ar avea ca strategie imbunatatirea starii de sanatate a populatiei! Aceasta masura seamana cu tariful la energie pus pe transe de consum dupa modelul consumatorului din tari subdezvoltate