Subiecte Politici și Tehnici Bancare

Definitie : Politicile bancare reprezintă totalitatea instrumentelor, metodelor, pârghiilor necesare realizării în bănci a unui management performant şi îndeplinirea obiectivelor strategice şi misiunii fiecărei bănci.

Spre deosebire de firmele obişnuite, băncile sunt unităţi cu un volum mult mai mare al activităţii. De aceea, scopul urmărit nu poate fi atins decât prin elaborarea de programe strategice pe o perioadă de obicei de 4 ani, în care sunt menţionate misiunea băncii şi principalele obiective care vor conduce la maximizarea profitului.

Politicile bancare nu pot fi realizate fără să fie avizate şi supravegheate de către autoritatea monetară şi bancară supremă în stat - Banca Naţională a României.

Politicile bancare se stabilesc pe termen scurt şi mediu, variantele pe termen lung nu au dat până acum rezultatele scontate.

Principalele laturi ale politicii bancare sunt:

1. politica de produse şi servicii;

2. politica de servicii a clienţilor;

3. politica de capitalizare şi privatizare;

4. politica de resurse umane;

5. politica de informatizare a activităţii băncii;

6. politica de performanţe.

Printre elementele de politică bancară stipulate în Legea nr. 58 amintim:

1. Sporirea atribuţiilor băncilor inclusiv prin înlocuirea termenului de bancă comercială cu cel de bancă, astfel ca băncile să-şi poată desfăşura activitatea, delimitându-se de firmele economice prin obiective majore care sunt defalcate de multe ori din politica generală economică a statului.

2. Precizarea unor concepte cu mare acoperire în activitatea bancară: afiliată, depozit, credit, acţionar, capital, prudenţă, utilizarea profitului.

3. Precizarea în mai mare măsură a activităţilor permise băncilor.

4. Politici de fuzionare şi divizare a băncilor.

5. Politici privind rezolvarea conflictelor de interese dintre bănci şi sectoarele economiei reale.

6. Managementul ca instrument aparte, special de gestionare a băncilor

Politicile bancare au fost îmbunătăţite în ultimii ani şi sub raportul perfecţionării activităţii băncilor. Astfel, acceptarea de depozite a fost mai bine conturată, contractarea de credite se face acum ţinând seama de respectarea principiului prudenţei bancare şi au fost preconizate alternative la creditare care să prezinte un grad de risc mai redus.

2. TEHNICILE BANCARE. DEFINITIE , CONTINUT.

Definitie : În realizarea principiilor generale incluse în politica băncilor sunt necesare instrumente de execuţie care se concretizează în tehnici bancare, metode de operare bancare, operaţiuni cu clienţii, evidenţa, contabilitatea şi statistica bancară, instrumente de economisire, plăţi, produse derivate.

Principalele tehnici bancare se referă la tehnicile bancare, de determinare a dobânzii, tehnici de gestionare a depozitelor constituite la bancă, tehnici de plăţi, tehnici de gestiune a portofoliului de credite şi a riscului bancar.

Tehnicile sunt activităţi complexe constituite din operaţiuni bancare. Operaţiunile bancare la rândul lor se împart în următoarele:

- operaţiuni pasive;

- operaţiuni active;

- operaţiuni derivate;

- operaţiuni conexe.

Operaţiunile pasive sunt cele de constituire a resurselor băncilor. Ele se referă şi afectează patrimoniul băncii şi sunt înregistrate în pasivul bilanţului, de unde şi denumirea.

Operaţiunile active sunt cele mai importante împreună cu primele şi constau în utilizarea resurselor băncii, deci în plasamente.

Operaţiunile conexe se referă la unele activităţi care nu sunt specifice băncilor (de exemplu, activitatea de participaţiune la capitalul social al unor firme de unde băncile primesc dividende, acţiuni de evaluare a patrimoniului firmei, de garanţie bancară).

Operaţiuni derivate - au apărut doar de câţiva ani. Ele sunt o alternativă la acreditare, sunt foarte multe, începând cu leasingul, factoringul până la asigurări bancare şi vânzarea creditului pe titluri financiare (titularizare).

3. ACTIVITATEA BANCARA. DEFINITIE , CONTINUT.

Activitatea băncilor este constituită dintr-o multitudine de operaţiuni bancare, care conduc la conceperea, realizarea şi înregistrarea produselor şi serviciilor bancare.

Definitie : În esenţă, se poate afirma că activitatea bancară este constituită din operaţiunile bancare, evidenţa bancară şi controlul bancar propriu.

Pe lângă aceste componente de bază se poate aprecia că activitatea este puternic influenţată de strategiile şi politicile băncilor şi de politica şi normele Băncii Naţionale a României. De asemenea, analiza fenomenului bancar influenţează foarte mult tehnicile bancare, produsele bancare.

Deci, banca înseamnă şi organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor bancare, a evidenţei bancare şi controlului bancar în concordanţă cu strategiile şi managementul băncilor.

Băncile au în continuare, rolul major de intermediar între cei ce dispun de capitaluri şi întreprinzători.

Activitatea bancară este un sector mai deosebit, mai greu al economiei. De aceea, se poate aprecia că toate operaţiunile bancare au un caracter tehnic. Ca atare, tehnicile bancare influenţează foarte mult dezvoltarea şi modernizarea sectorului bancar românesc.

Activitatea bancară este extrem de complexă. Ea cuprinde concepte, principii, reguli, decizii, dar mai ales o intensă activitate practică. în mare măsură, practica bancară este o activitate concretă, inclusiv cu partenerii de afaceri.

Ca orice societate comercială, banca trebuie să se întrebe cât cheltuieşte, ce venituri realizează, cât de eficientă este activitatea. Pentru aceasta trebuie să folosească la maximum toate opţiunile partenerilor de afaceri, să stabilească cât de puternică este identitatea sa proprie (a băncii), cea a clienţilor săi sau a altor parteneri de afaceri.

Sistemul bancar stă în centrul oricărei economii de piaţă, pentru că el trebuie să asigure cadrul care să dea posibilitatea mobilizării tuturor fondurilor băneşti din economie şi dirijării lor în scopul desfăşurării normale a activităţii social-economice. Banii, circulaţia bănească, creditul, procesele valutare în general, încep să devină şi la noi instrumente active în stimularea activităţii economice. Pârghiile sistemului financiar-bancar stimulează orice feno¬men economic pozitiv şi descurajează activităţile ineficiente.

Băncile stimulează şi menţin trează atenţia agenţilor economici spre