Extras din seminar

Conform numelui articolului vreau sa introduc in tema o analiza geodemografica a statelor Kyrgyzstan si Slovacia in care s-a compar Dinamica numarului de locuitori,Dinamica ratei natalitatii,Dinamica ratei mortalitatii,Dinamica fertilitatii,Dinamica sperantei de viata la nastere,Dinamica migratilor si Piramidele de mografice pe sexe si vasrte pe perioada de anii 1950-2050.

Prin dinamica populatiei se intelege totalitatea modificarilor ce determina nr.populatiei, structura si raspandirea populatiei unui teritoriu, intr-un anumit interval de timp, ca urmare a nasterilor, a deceselor, a imigrarilor si emigrarilor

Dinamica populatiei trebuie privita sub doua aspecte:

- ca miscare naturala (mobilitate demografica);

- ca mobilitate teritoriala (migratii)

In urmatoarele cuvinte vreau s-a detaliez cateva cuvinte despre statele pe care le analizes, Kyrgyzstan si Slovacia.

Kirghizia

Denumirea oficială: Republica Kirghizia

Capitala: Bişke (fostă Frunze) (600.000 loc.)

Limba oficială: kirghiza şi rusa

Suprafaţa: 199.000 km2

Locuitori: 4,83 mil. (24 loc./km2)

Religia: islamism (sunit), creştinism, budism

Moneda: som

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 31 octombrie

Geografie: K. este aşezată în Asia Centrală, la frontiera chineză. Li¬mite: Kazahstanul (N), China (E), Tadjikistan (S), Uzbe¬kistan (V). G. fizică: K. este o ţară în întregime muntoasă, cu munţi înalţi la graniţa cu China (Tian Shan, alt. max. 7.440 m). În SV, Munţii Transaltaiul (4.870 m) care se prelungesc in Kazahstan şi care fac parte din masivul Pamiroaltaic. În SV există depresiunile premontane Ciuisk şi Fergana; în regiunea montană sunt depresiuni la înălţimi mari de 1.600 m, cum e cea în care se află lacul Issâk Kul (700 m adâncime). Apele au un potenţial energetic mare (aflu¬enţii Sârdariei); cele mai multe se pierd în deşertul Muiunkum (din Kazahstan). Clima: este temperat continentală deosebit de aspră pe înălţimi şi de o ariditate excesivă în zonele de deşert sau semideşert. Precipitaţii scăzute în E şi în depresiunile in¬tramontane (cca. 200 mm/an); mai bogate în munţi (800 mm/an). Floră şi faună: Pădurile ocupă un terit. redus. Păşuni alpine. Vegetaţie xerofită în zonele aride. Fauna: capra alpină, arharul, jderul, rozătoare. Populaţia: kirghizii abia formează o majoritate alături de ruşi (peste 20%), uzbeci (peste 12%), ucrainieni, germani, tătari, kazahi, uiguri, tadjici. Populaţia este concentrată pe văile apelor şi în regiuni premontane. Rata natalităţii: 25,7‰; a mortalităţii: 6,4‰. Pop. urbană: 39%. Resurse şi economie: Bogăţii ale subsolului: petrol, huilă, minerale neferoase: Industria constructoare de maşini, textilă, alimentară. Hidrocentrale (la Toktogul) pe Narân, este cea mai mare). Creşterea animalelor: ovine (pe pajiştile montane), bovine în zona de deal. Culturi irigate: cereale, sfeclă de zahăr, bumbac (în depresiunea Fergana), plante aromate; tutun. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate care leagă Kirghizia cu celelalte ţări ale Asiei Centrale. Aeroport la Bişkek. Istoria: Din antichitate (sec. VII-III î. Hr.) pe teritoriul K. locuiau triburi nomade de origine iranică (sciţi), de huni albi, triburi turcice. În sec. VI d. Hr. ia naştere un mare hanat, iar în sec. X d. Hr., triburile mongole ale kirghizilor de pe fl. Enisei, mi¬grează spre Tian Shan; în sec. XIII fac parte din Imp. Mongol şi hanatele ce se desprind din el. În 1685 hanatul kirghizo-¬kazah este supus de triburile mongole; atacaţi de chinezi, apoi în sex. XIX înglobaţi în Hanatul Kokand, după care sunt supuşi de ruşi (1876) sub numele de Regiunea Fergana. În 1916 răscoala antirusească a kirghizilor este reprimată şi mulţi kirghizi se refugiază în China. Din 1918-1924, Kirghizia face parte din Rep. Sov. Soc. Turkestan (parte din RSFSR). În 1924 devine Regiunea Autonomă Kirghiză; din 2926 Rep. Autonomă Sov. Soc. Kirghiză, iar din 1936 R.S.S. Kirghiză. În 1990 este ales preşedinte Askar Akaiev; se adoptă noua numire de Republica Kirghistan. În 1991 capitala Frun¬ze ia vechiul nume Bişkek. În 1991 este desfiinţat P. Comunist Kirghiz şi Sovietul Suprem votează proclamarea indepen¬denţei K.; intră în CSI. Conflicte şi ciocniri interetnice. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem; cea executivă de Consiliul de Miniştri, format în urma alegerilor legislative. Multipar¬titism.