Analiza riscurilor geomorfologice în arealul comunei Cândești (judetul Dâmbovița) utilizând tehnici GIS

1. Introducere

Zona de studiu este situată în nord-vestul judeţului Dâmboviţa, delimitată la nord de comuna Cândeşti Vale, nord-est de comuna Voineşti, la sud-est de comuna Dragodăneşti, iar în vest-ul arealului studiat se află comuna Cândeşti-Deal (mai exact în Podişul Getic şi anume în Podişul Cândeşti , care este delimitat de Râul Dâmboviţa şi Râul Argeş).

Din punct de vedere genetic, Podişul Getic s-a format prin depunerea unor sedimente aduse de râurile carpatice pe care le-au depus la baza Subcarpaţilor. Ca urmare, înclinarea general a reliefului este de la nord la sud. Este alcătuit din gresii, marne, argile şi nisipuri acoperite la partea superioară de pietrişuri, fiind specific pietrişurile de Cândeşti.

Altitudinea maximă este de 666 de m şi se află în nordul Văii Iordăneştilor, respectiv în vestul comunei Cândeşti-Vale, iar altitudinea minimă este de 385 m, situată la est de comuna Dragodăneşti, astfel ecartul altitudinal este de 281 m.

Prin urmare, acest proiect are în vedere o analiză a vulnerabilității reliefului la riscurile geomorfologice din zona de studiu, luând în calcul mai mulți parametri și utilizând o serie de tehnici geospațiale cu ajutorul programelor GIS, care vor fi explicate în capitolul următor.

2. Metodologie

Pentru a putea realiza harta vulnerabilitaţii versanţilor şi a proceselor geomorfologice actuale, am folosit ca şi bază de hartă, Harta topografică cu scara 1:25 000, din anul 1980 şi programul QGIS. Pe această harta, am vectorizat următoarele elemente: curbe de nivel, cote altimetrice, rețeaua hidrografică permanentă şi temporară , căile de comunicaţie, dar şi spaţiul construit.

Un prim lucru pe care l-am facut după ce am terminat de vectorizat a fost să folosim curbele de nivel şi cotele , pentru a realiza Modelului Numeric al Terenului (DEM). Acest DEM, rezultă în urma interpolării curbelor de nivel şi a cotelor altimetrice în GRASS, ce au o rezoluţie de 5 m, deoarece echidistanţa curbelor de nivel este de 5 m. Prin funcţia ,, create surface from rasterized contours’’ din GRASS, am realizat DEM-ul.

Pe baza acestui DEM, am realizat cele două hărţi: harta geodeclivităţii şi harta adâncimii fragmentării reliefului.

Harta geodeclivităţii a fost realizată cu ajutorul DEM-ului, prin folosirea funcţiei R.Slope din GRASS. Harta adâncimii fragmentării reliefului a fost realizată în programul QGIS şi a constat în crearea unui caroiaj kilometric cu laturile de 1000 m. După crearea acestui caroiaj, cu ajutorul funcţiei Raster Statistics for Polygons am realizat adâncimea fragmentării reliefului.

O altă hartă pe care am realizat-o a fost cea a densităţii fragmentării reliefului, deoarece fără aceasta nu am fi putut realiza harta finală a vulnerabilitaţii versanţilor şi a proceselor geomorfologice actuale.

Pentru a realiza această hartă a trebuit sa folosim vectorul cu reţeaua hidrografică de pe arealul studiat. Ca şi la harta de mai sus, am avut nevoie de un caroiaj kilometric, iar cu ajutorul funcţiei Sum line lengths, se vor calcula lungimile întregii rețele hidrografice. După ce am realizat densitatea fragmentării reliefului prin calcularea lungimii reţelei hidrografice, intrăm în tabela de atribute , creăm o nouă coloană, pe care o numim ,,densitate’’, acestă coloană se va calcula prin împărţirea coloanei cu lungime la 1000 şi astfel am realizat şi harta densităţii fragmentării reliefului.

Un alt pas pe care l-am facut pentru a putea realiza harta finală a fost să vectorizăm procesele geomorfologice de pe Harta topografică 1:25 000. Procesele geomorfologice existente în arealul studiat au fost următoarele: maluri abrupte, depuneri de sedimente, şiroire concentrate şi alunecări de teren. După cartografierea acestora s-a realizat harta vulnerabilității versanților. Această hartă este un raster, care rezultă din adunarea a trei rastere şi anume : geodeclivitate, adâncimea fragmentării și densitatea fragmentării.