Cometele

I. Introducere

Miliarde de comete inconjoara Soarele intr-un nor subtire,care le poarta la distante de mii de ori mai mari decat cele mai indepartate planete.Nucleul fiecarei comete este o ingramadire de gaze inghetate si pulbere interstelara. Cateodata, unul dintre acesti bulgari de gheata murdara cum mai este supranumit, tulburat poate in drumul sau de vreo stea, padrunde in regiunile interioare ale sistemului solar, unde razele fierbinti si vantul solar actioneaza gazele si praful, formand o fermecatoare coama.Se pare ca nucleele s-au format cu 4,6 miliarde de ani in urma,chiar in primele etape ale formarii sistemului solar si supravietuiesc de atunci in mare numar(100 de miliarde) intr-o centura situata cam la 5000 miliarde de kilometri de Soare.Ele ar fi deci martorii fideli ai acelei epoci indepartate,astfel ca analiza chimica si izotopica a materiei lor ne-ar permite sa determinam direct compozitia norului protosolar din care s-a nascut insusi sistemul nostru planetar.

Milenii intregi omul a crezut ca toate aspectele vietii pe Pamant sunt reglate de pozitiile stelelor si planetelor.Odata ce a cunoscut pozitiile fixe ale stelelor si mobile ale planetelor, aparitia unui nou corp, de orice fel, parea sa violeze ordinea cereasca si era deci semnul apropierii unui dezatru(literal ar insemna”stea rea”).Astfel la toate popoarele si in toata epocile aparitia lor neasteptata a fost asociata de cele mai mutle ori cu o putere stranie,menita sa zdruncine ordinea stabilita de veacuri si cum fenomenul era de scurta durata, si efectul sau trebuia sa fi fost imediat.Totusi, evenimentele au oferit din totdeauna sufieciente prilejuri pentru a fi asociate cu o prevestire funesta.

In astronomia veche cometele n-au jucat nici un rol,ele fiind nici macar mentionate si iata de ce. Spre deosebire de orice alt fenomen, cometele lezau ordinea cosmica.Aceasta idee a durat mai bine de un mileniu si jumatate.Astronomii acelor vremuri au evitat chiar sa le abordeze, considerand ca ele nici nu apartin cosmosului, caci pentru ei orice fenomen cosmic trebuia sa respecte urmatoarele reguli:

• infatisarea stetelor si pozitiile lor erau imuabile;

• planetele se miscau pe orbite circulare in jurul panamantului;

• miscarea corpurilor ceresti putea fi calculata si deci prevazuta;

• toti astrii erau considerati sferici.

II. Conținut

Cometele

Armonia Sistemului nostru Solar este perturba din cand in cand de aparitia unei stele cu coada, considerata pana nu demult o stea de groaza, malefica: o cometa. Studiile lui Edmund Halley din secolul al XVII-lea au revolutionat stiinta cometelor. Cele mai apropiate comete, cele cu perioada scurta, sunt cele din centura Kuiper. Aceste comete sunt si accesibile pentru studiu si cercetare.

Cometele, in limba latină: stella cometa, iar in greacă: komē, „steaua cu păr” sunt corpuri ceresti mici ce se invart in jurul unui Soare. Simbolul astronomic pentru comete (☄) constă dintr-un disc cu o coadă formată din trei linii. Multe comete trec prin zonele marginale ale Sistemului Solar. Uneori, unele din ele ajung totuşi şi în apropierea Soarelui, unde capetele lor luminoase şi cozile lor lungi şi strălucitoare constitue o imagine spectaculoasă. Majoritatea cometelor se apropie de Soare doar pentru o scurtă perioadă de timp.

Cele mai multe dintre comete alcatuite din 3 parti :

• un nucleu central, solid, alcatuit din gaze inghetate, care inglobeaza pietricele si praf

• coama rotunda sau cap care inconjoara nucleul, format tot din gaze si particule

• coada lunga de gaze si praf in prelungirea capului, ce poate atinge o lugime de cateva sute de milioane de kilometri

Fig. 2 - Partile componente ale unei comete. (sursa: http://archive.oapd.inaf.it/othersites/sc/Images/StarChild/solar_system_level2/comet_parts.gif)

Nucleul

Nucleu este "inima" unei comete, el continand aproape intreaga materia a cometei,care se estimeaza la 10 la puterea 13-10 la puterea 18 kg. El este punctul cel mai luminos dintr-o cometa.

Partea solida a cometelor este formată dintr-un nucleu mic, întunecat, construit din compuşi organici şi gaz îngheţat (având o temperatură de -270 °C). Printre compuşii organici se pot numără monoxid de carbon, metanol, etanol, cianura de hidrogen şi etan.

Diametrul nucleului la intrarea cometei in sistemul solar poate fi de la 100m până la 40 km, având o masă de ordinul 10^-9 mase terestre.

Nucleele cometelor se numără printre cele mai întunecate obiecte cunoscute din sistemul solar. Sonda Giotto a constatat că nucleul cometei Halley reflectă 4% din lumina care cade pe el, pe când asfaltul reflectă 7%.