Deșertul Namib

Introducere

Am abordat această temă pentru unicitatea și particularitățile acestui paradis arid.

Scopul lucrării: Formarea unei idei de ansamblu în legătură cu geografia Deșertului Namib.

Obiectivele lucrării: Prezentarea într-o manieră nouă a geografiei fizice a Deșertului Namib.

Materiale și metode folosite

La elaborarea proiectului, principalele materiale cu care am lucrat au fost cărțile de specialitate și site-urile de profil.

În ceea ce privește metodele folosite, amintim metoda sintezei (am utilizat-o pentru a selecta informațiile potrivite) și metoda analizei (am aplicat-o pentru a prezenta manifestările ce intervin în arealul analizat).

Localizare

Deșertul Namib se întinde de-a lungul coastei de sud-vest a Africii, între fluviul Orange și Cunene, pe o distanță de 1360 km.

Relief

Relieful nisipurilor este de tip barcane, într-o îmbinare complexă de acumulări mari și mici și alcătuind adesea forme complexe de barcane, lanțuri, cu o înălțime de zeci de metri.

În partea de nord a Namibiei, acumulările de nisipuri formează un uriaș masiv cu o lungime de aproximativ 450 km. Înălțimea lanțurilor de nisip ajunge aici până la 30-40 m. Viteza de deplasare a acestora este mică.

În partea de sud a Namibiei predomină nisipurile cu o viteză de deplasare mai mare.

Climă

Clima Deșertului Namib face parte din tipul de climă preoceanică extraaridă. Apropierea Oceanului Atlantic cu Curentul Benguelei, rece, moderează mult clima zonei litorale a deșertului.

Temperaturile medii lunare ale aerului vara nu depășesc 22șC (Mosamediș), crescând numai în regiunile premontane. Acestea sunt mai coborâte decât cele din Kalahari cu 5-10șC. Temperaturile relativ coborâte ale aerului, în Deșertul Namib, se explică prin răcirea straturilor joase ale atmosferei care vin în contact cu curentul rece. Pe litoral, iarna este tot atât de blândă, la fel ca în Deșertul Kalahari.

În Deșertul Namib, precipitațiile cad în cantitate foarte mică, de la 15 mm (Swacopmund) până la 33 mm (Mosamediș). Cantitatea maximă cade în perioada de iarnă (din luna mai până în septembrie), care nu coincide cu perioada maximului precipitațiilor din Deșertul Kalahari. Aceasta s-ar explica prin geneza diferită a tipurilor maselor de aer, care circulă deasupra Africii de Sud. Cantitatea limitată de precipitații din Deșertul Namib este corelată cu cantitatea neînsemnată de umezeală adusă din Oceanul Atlantic.

Iarna, aici domină vânturile vestice: aerul care vine dinspre ocean, trecând peste apele reci ale Atlanticului (curentul rece al Benguelei), se răcește și intrând pe continent, trece peste șesul depresionar litoral, fără să atingă nivelul de condensare. Acesta este motivul pentru care aproape că nu cad precipitații. Vara, pe șesul litoral, pătrunde un aer uscat, adus de pe continent de vânturile ce bat din sud-vest.

Este deșertul cu aerul în permanență umed, cu cețuri frecvente (până la 27 de zile pe lună) și cu rouă abundentă. Evaporarea în Deșertul Namib este destul de mare, 750-1000 mm (Swacopmund, 740 mm).