Extras din seminar
Tema 10: Determinarea caracteristicilor vantului
Daca valorile termice si de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafata terestra, deplasarea aerului nu ar mai avea loc. Inegala repartitie a presiunii in sens orizontal se datoreaza actiunii combinate a unor cauze de ordin termic si dinamic si, determina o miscare advectiva numita vant. Diferentele de temperatura ale aerului creeaza densitati diferite, ceea ce atrage dupa sine diferente de presiune - maxime si minime barometrice.
Vantul ca element meteorologic tinde sa egalizeze diferentele de temperatura, presiune si umezeala existente in atmosfera in sens orizontal. Aceasta egalizare insa, nu se realizeaza decat pentru intervale foarte scurte de timp, cand apare un calm atmosferic. In rest, aparand noi diferente, reapare vantul, care mentine o stare medie a acestor diferente, deci este un element meteorologic important si un factor compensator in atmosfera.
Caracteristicile regimului dinamic al aerului prezinta interes atat din punct de vedere teoretic cat si aplicativ. Astfel, frecventa vantului din anumite directii permite aprecierea caracteristicilor maselor de aer care se deplaseaza intr-o anumita regiune, fapt care permite stabilirea influentei pe care o are asupra proceselor climatice locale.
Vantul influenteaza toate domeniile transporturilor (in special, cele aeriene), dar si unele procese si elemente meteorologice (umezeala, nebulozitatea, precipitatiile lichide si solide, evaporatia, temperatura aerului si solului etc.).
Diversitatea fenomenelor meteorologice depinde de existenta in atmosfera a curentilor de aer, atat a celor verticali cat si a celor orizontali. Lipsa acestora in atmosfera ar duce la inexistenta schimbarilor bruste ale vreniii si s-ar observa o trecere lenta de la iarna la vara si invers, dupa variatia inaltimii Soarelui. Fiind un element meteorologic dinamic, vantul se caracterizeaza prin directie, viteza si tarie sau intensitate.
10.1. Directia vantului reprezinta sensul din care bate vantul intr-un punct sau intr-o regiune oarecare. Ea se stabileste in raport cu punctul cardinal dinspre care bate. In scopul indicarii directiei vantului, se uziteaza roza vanturilor cu cele patru puncte cardinale §i cu cele patru sau douasprezece directii intercardinale numite rumburi.
Deoarece acest mod de notare nu este foarte precis, in aeronautic^ §i in transporturile marine se foloses.te azimutul vantului, adica unghiul pe care II face vectorul vant cu directia nordului geografic. Acesta se exprima in grade sexagesimale de la 0° la 360°, In sensul deplasarii acelorde ceas. Astfel, nordul corespunde la 360°. estul la 90°, sudul la 180° iar vestul la 270°. Celelalte directii au valori intermediare (tabelul 13).
Tabelul 1
Codificarea directiei vantului §i echivalentul in grade azimutale
Directia vantului ..
Notarea
Grade azimutale
Cifra de cod
Calm
-
-
00
Nord-nord-esl
NNE
22,5
02
Nord-est
NE
45
05
Est-nord-esl
ENE
67,5
07
Est
E
90
09
Est-sud-est
ESE
112,5
11
Sud-est
SE
135
14
Sud-sud-est
SSE
157,5
16
Sud
S
180
18
Sud-sud-vest
SSV
202,5
20
Sud-vest
SV
225
23
Vest-sud-vest
vsv
247,5
25
Vest
V
270
27
Vest-nord-vest
VNV
292,5
29
Nord-vest
NV
315
32
Nord-nord-vest
NNV
337,5
34
Nord
N
360
36
Variabil
-
-
99 *
Variatia diurna a directiei vantului se schimba foarte mult in functie de conditiile orografice si a modului diferit de repartitie a presiunii aerului intre acestea.
10.2. Viteza vantului reprezinta distanta parcursa de aerul care se deplaseaza pe orizontala in unitatea de timp. Ea se exprima in metri pe secunda sau in kilometri pe ora, intre cele doua unitati de masura existand urmatoarele relatii:
1m /s = 3,6 km /h; 1km /h = 0,278 m /s.
In navigatia maritima, viteza vantului se exprima si in noduri (1 nod = 1,852 km /h). Variatia diurna a vitezei vantului in straturile de aer din troposfera inferioara prezinta un maxim dupa-amiaza, in jurul orei 13, si un minim noaptea, ca rezultat al miscarilor convective si al schimbului turbulent.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Determinarea Caracteristicilor Vantului.doc