Determinarea stratului de zăpadă

Din punct de vedere climatologic, stratul de zapada care acopera solul, in timpul sezonului rece, are o importanta deosebita, datorita grosimii, structurii si densitatii ce-l caracterizeaza. Datorita conductibilitatii sale reduse, stratul de zapada joaca rol protector pentru sol contra ingheturilor radiative si advective. De asemenea, stratul de zapada, datorita proprietatilor sale radiative, genereaza scaderea accentuata a temepraturii stratului de aer din vecinatatea lui.

Prelucrarea datelor privitoare la stratul de zapada are importanta pentru diferite sectoare de activitate. Astfel, pentru agricultura intereseaza conditiile de iernare ale semanaturilor de toamna, precum si rezervele de apa pe care le pot obtine acestea in urma topirii stratului de zapada. Neuniformitatea grosimii stratului de zapada influenteaza in sens negativ desfasurarea activitatii din domeniul transporturilor rutiere si feroviare. Datele la care trebuie luate masuri de degajare a cailor rutiere si feroviare de zapada troienita, pot fi stabilite in mod judicios numai in cazul cunoasterii caracteristicilor depunerii stratului de zapada.

La statiile meteorologice se efectueaza observatii zilnice, atat vizuale cat si instrumentale, ce vizeaza: determinarea gradului de acoperire cu zapada a solului si a modului de asezare a stratului de zapada; masurarea grosimii stratului de zapada; determinarea densitatii structurii si echivalentului de apa al stratului de zapada.

9.1. Determinarea gradului de acoperire cu zapada a soiului si a modului de asezare a stratului de zapada

Aceste observatii sunt vizuale si se efectueaza zilnic la ora 7°°, iar punctul de observare trebuie sa ramana mereu acelasi si sa cuprinda orizontul vizibil al statiei. Pentru determinarea gradului de acoperire cu zapada, se imparte orizontul vizibil din jurul statiei in zece parti egale si, se apreciaza cate parti din imprejurimile vizibile ale statiei prezinta invelis de zapada. Astfel, cand zapada acopera in intregime tot terenul vizibil din jurul statiei cifra care corespunde gradului de acoperire este 10, iar cand aceasta lipseste. cifra este 0.

Modul de asezare al stratului de zapada se apreciaza prin urmatoarele calificative:

a) uniform (fara troiene);

b) neuniform (cu troiene mici);

c) foarte neuniform (cu troiene mari).

Rezultatele obtinute in urma acestor determinari se noteaza in registrul meteorologic RM-1M, in rubrica ,,Fenomene meteorologice" prin semne conventionale.

9.2. Masurarea grosimii stratului de zapada

Deoarece grosimea stratului de zapada depinde de actiunea vantului si de prezenta diferitelor obstacole, este necesar ca aceasta determinare sa efectueze pe parcele speciale (degajate sau adapostite), amenajate in jurul statiilor meteorologice. Stratul de zapada apare ca data medie cu circa doua saptamani mai tarziu decat data de producere a primelor ninsori si di spare cam tot cu atat mai devreme, comparativ cu data medie a ultimelor ninsori.

Parcela libera (degajata) are o suprafata de 400 m2 si trebuie sa permita circulatia libera a aerului, fapt pentru care se impune ca distanta dintre marginile ei si cele mai apropiate obstacole sa fie cel putin de 20 de ori mai mare decat inaltimea acestora.

Parcela adapostita are aceiasi suprafata (400 m2) ca si parcela degajata, ea putand fi amplasata in interiorul unei paduri, intr-un parc sau o livada. Marginile ei trebuie sa fie la cel putin 10 m distanta de obstacolele din jur. Pe aceste parcele se efectueaza masuratori zilnice asupra grosimii stratului de zapada cu riglele nivometrice fixe care se fixeaza in pamant in pozitie perfect verticala in timpul sezonului de toamna, cu circa o luna inainte de data medie a primei ninsori. Ele se ridica catre sfarsitul primaverii, cand nu mai sunt posibile caderi de zapada.

Se folosesc intotdeauna trei rigle nivometrice, care se instaleaza in mijlocul parcelei de observatii, in acelasi loc (an de an). Ele sunt pozitionate in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de 10 m.Cele trei rigle se citesc zilnic, dupa determinarea gradului de acoperire cu zapada, chiar daca nu a mai nins, daca grosimea stratului de zapada nu s-a schimbat in ultimele 24 de ore.

Grosimea medie a stratului de zapada este data de media aritmetica a celor trei citiri, rotunjita la centimetri intregi. Astfel, daca grosimea stratului de nea la rigla nr.1 a fost de 5 cm,la rigla nr. 2 de 7 cm, iar la rigla nr.3 de 1 cm, grosimea medie a stratului de zapada va fi:

(5+7+1) :3 =4,33 cm

In registrul meteorologic RM - 1M se va inscrie 4 cm. Riglele nivometrice sunt confectionate din lemn uscat, fund lungi de 180 cm, late de 6 cm si groase de 2,5 cm. iar diviziunile impare sunt vopsite in negru.

Riglele nivometrice portabile au dimensiuni mai reduse (180 x 4 x x 2 cm) si sunt utilizate in cadrul expeditiilor microclimatice si, pentru efectuarea periodica de profile nivometrice. Ele sunt divizate in centimetri, iar grosimea stratului de zapada se determina prin afundarea acestora in stratul de nea, datorita unor varfuri metalice lungi de 10 cm. Media grosimii stratului de zapada se obtine intr-un mod similar cu cel descris in cazul riglelor fixe, din calcularea mediei aritmetice rezultate pe baza celor trei valori.

Pentru calcularea grosimii medii decadice a stratului de zapada se imparte suma datelor zilnice la numarul zilelor cu strat de zapada.

Grosimea medie decadica a stratului de zapada variaza de la 5-20 cm (decada a treia a lunii ianuarie), in regiunile de campie, pana la 10-20 cm (decada a doua a lunii februarie), pentru regiunile deluroase si 50-100 cm (decada a treia a lunilor februarie si martie sau prima decada a lunii aprilie), in regiunile de munte.