Geografie Economică

1.Evolutia hartii politice , din antichitate pana in prezent

Harta politica este o reprezentare cartografica a statelor de pe glob.

Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontier. Elementele care apartin si in acelasi timp alcatuiesc un stat:

• O populatie numeroasa si organizata

• Teritoriu de stat cu subsol

• Granita artificiala sau naturala (fluviala se face pe talveg; maritime se face de comun accord; terestre formata din munti dealuri; aeriene se calculeaza o perpendicular dusa din granite; artificiale sunt geometrice sau astronomice)

• Sistem politic, guvern

Totalitatea statelor dependente si a teritoriilor independente compun harta politica,aceasta avand un caracter istoric datorita modificarilor survenite in timp.

Modificarea hartii politice a avut loc in mai multe etape sau perioade istorice:

Harta politica in antichitate

Prima harta politica a fost realizata in mileniile IV-II i.Chr cand primele state au capatat forma si configuratie.

Statele noi-formate s-au asezat pe vaile fluviilor,astfel devenind facila agricultura si cresterea animalelor.Doua milenii mai tarziu apar si state favorizate de dezvoltarea comertului.

Aceste state formate sa-au concentrat in anumite regiuni ale planetei din care mentionam:

-in asa-numitul Orient Antic: statele sumeriene(Ur,Uruk,Lagas s.a),asiriene(Assur,Ninive s.a.),babiloniene (Babilon),persane;

-in Extremul Orient: statele si,implicit,civilizatiile chineza si japoneza;

-in bazinul Marii Mediterane: statele micenian,egiptean,grecesti ( orasele-state: Atena,Sparta,Milet s.a.).

La inceputul erei noastre se afirma doua imperii:

-Imperiul Macedonean extins de Alexandru cel Mare pana la hotarul Indiei.

-Imperiul Roman,cel mai mare imperiu al Antichitatii,care ajunge la expansiunea maxima din punct de vedere territorial in timpul Imparatului Traian(98-117 d.Chr).

Evolutia hartii politice a lumii:

Harta politica a lumii, alcatuita din totalitatea retelei de state si alte tipuri de teritorii, reprezinta o categorie istorica. De-a lungul secolelor, ea a cunoscut permanente prefaceri, care s-au succedat fara intrerupere, o data cu nasterea celor dintai state, pana in zilele noastre.

1. Prima etapa, pana in anul 1642 (antichitate)

Primele formatiuni teritoriale organizate politic (orasele stat cum ar fi Uruk, Kis, Eridu, Nipur) au aparut la sfarsitul mileniului IV i.Hr. in sudul Mesopotaniei pe vaile fluviilor Eufrat si Tigru, în cadrul civilizatiei sumeriene (3200-2800 î.Hr.), continuand apoi, cu mici variatii spatiale, in cadrul civilizatiilor akkadiana (2350-2100 i.Hr.), asiriana (1800-612 î.Hr.), babiloniana (1728-539 i.Hr.).

Mult mai spre Est, dar tot pe vaile unor mari fluvii (Indus, Gange,Huang He – Fluviul Galben), la jumatatea mileniului II i.Hr., doua dintre cele mai spectaculoase civilizatii ale antichitatii – indiana si chineza – pun bazele unor importante structuri imperial.

Pe teritoriul actualului Iran se constituie, incepand cu sfarsitul mileniului III i.Hr., unul dintre cele mai mari imperii ale Antichitatii, Imperiul Persan. Cea mai mare intindere a cunoscut-o, Imperiul Persan, in timpul regelui Darius I (521-486 i.Hr.), cand se intindea din Egipt pana la valea Indusului.

In bazinul Marii Mediterane s-a dezvoltat civilizatia greaca care a avut maxima inflorire si expansiune teritoriala la inceputul mileniului I i.Hr, fiind reusita prin colonizarile civilizatoare ale unui imens spatiu geografic (tarmurile Marii Negre, Asiei Mici, Italiei sudice,sudul Frantei de astazi, insula Sicilia si nordul Africii).

In a doua parte a mileniului I i.Hr. starea generala a societatii grecesti se agreveaza, iar Imperiul Macedonean profita de acest lucru si devine noua putere din bazinul mediteranean. Sub conducerea lui Alexandru cel Mare (336-323 i.Hr.) Regatul Macedonean reuseste sa cucereasca Imperiul Persan, Fenicia, Palestina, Egiptul si multe alte teritorii asiatice.

Dupa ce in prima parte de evolutie, harta politica a fost influentata si controlata de arabi si mogoli, in a doua parte are loc o serie de evenimente dintre care cel mai important este aparitia marilor descoperiri geografice.

Perioada deschisa prin descoperirea Americii,in 1492,a condus la formarea marilor imperii colonial,care au dominat harta politica a lumii in timp de aproape cinci secole. Primele imperiii coloniale au fost Spania si Portugalia,carora li s –au adaugat apoi Marea Britanie,Olanda si Franta.

2. A doua etapa, intre anii 1642-1917 (Epoca Moderna)

Principalele procese care influenteaza harta politica a lumii in aceasta perioada sunt: revolutiile politice moderne (engleza, americana, franceza etc.), revolutia industriala, apogeul imperiilor coloniale, aparitia statelor nationale.

Revolutiile politice se caracterizeaza prin inlaturarea absolutismului monarhic si constituirea unor noi forme de stat, intemeiate pe legea naturala si pe ratiunea laica de a asigura libertatea personala si egalitatea politica. Ele inlocuiesc statul feudal cu un stat modern

si declanseaza aparitia constiintei nationale.

Ca proces istoric, revolutia a cuprins mai intai Europa, iar o data cu „globalizarea” dominatiei europene, prin expansiunea dincolo de Ocean, ea a cuprins si continentul american, fiind orientate chiar impotriva Europei. O prima revolutie are loc in Anglia intre 1640 si 1660, considerata revolutia originara a Europei.

Tot ca o revolutie poate fi considerat si, cel putin din unele puncte de vedere, Razboiul american de independent (1775-1783), care va conduce la fondarea Statelor Unite ale Americii (1787).

Asemanatoare „revolutiei americane” sunt si miscarile pentru independenta nationala din America Latina, declansate cu o generatie mai tarziu (1808-1824).

Revolutia industriala inlocuieste metodele de productie utilizate pana atunci (mestesugurile si manufacturile), impunand productia de masa prin utilizarea masinilor

Pornind din Anglia, principiile industrialismului vor cuprinde la inceput marile regiuni carbonifere – Belgia, Olanda, nordul Frantei, bazinele Ruhr/Saar (Germania), Boemia (Cehia), Silezia superioara (Polonia), bazinele Donului si Uralului (Rusia).

Un alt proces specific perioadei moderne, cu reverberatii continue in planul structurarii Hartii politice, il reprezinta lupta pentru impartirea si reimpartirea lumii in contextul apogeului

sistemului colonial

Imperiul colonial portughez isi va avea baza în Oceanul Indian, punctele forte fiind considerate coastele Africii. Portugalia isi constituie imperiul colonial prin cuceriri succesive, incepute cu Insulele Canare(1341), Ceuta (1415), Madeira (1419), Azore (1427), Insulele Capului Verde (1460), Guineea (1460), Angola (1491), Brazilia (1500), Mozambic (1505) si continuate spre Oceanul Indian cu insula Socotora (1506), Goa(1510), Peninsula Malacca (1511), Ambon (1512), Aden (1513), Hormuz(1515), insula Timor (1586). Ca o caracteristica a sa, Imperiul colonial portughez era format indeosebi din insule si in zone de coasta. Cea mai importanta colonie portugheza a fost Brazilia. Prin tratatele portughezo-hispanice de la Madrid (1750) si Santo Ildefosó (1777) s-au fixat granitele vestice ale Braziliei, ridicata in 1640 la rangul de viceregat. Instituirea unui sistem special de relatii cu Spania, sub a carei dominatie intra impreuna cu toate posesiunile (1580-1640), va aduce Portugaliei inceputul decaderii ca putere coloniala. Razboiul de independent olandez contra Spaniei (1581) se materializeaza prin agresiunea olandezilor impotriva coloniilor portugheze. Astfel, la inceputul secolului XVII, asistam la prabusirea coloniilor portugheze din Oceanul Indian sub atacurile olandezilor, persanilor si arabilor

Imperiul colonial spaniol va avea punctul de plecare si nucleul in Insulele Canare, Santo Domingo (1493) si Cuba (1511). Principala sa zona de dominatie a fost America Latina, la care Mexicul si Peru vor fi atasate dupa cucerirea Imperiului aztec de catre Cortez (1519-1521) si a celui incas de catre Pizarro (1531-1533), devenind centre de greutate ale dominatiei coloniale spaniole pe continent. Filipinele vor intra si ele in posesiune spaniola in 1529. Mult mai tarziu, li se alatura Sahara spaniola (1884) si Marocul spaniol (1912).