Principiile Nutriției Umane

LUCRAREA NR. 1

ALCĂTUIREA ŞI ANALIZA STRUCTURII

RAŢIEI ALIMENTARE

Raţia alimentară reprezintă cantitate de alimente ingerate care satisface calitativ şi cantitativ necesarul de substanţe nutritive şi de energie calorică ale unui individ pe o perioadă de 24 de ore.Acest necesar depinde de particularităţile individuale: vârstă, sex, stare fiziologică, activitate fizică, condiţii de mediu etc.

Acest necesar zilnic de substanţe nutritive se exprimă ca necesar energetic, în kilojouli (kJ) sau în kilocalorii (kcal) şi necesar în trofinele de baza (glucide, lipide, substanțe proteice în grame, iar vitaminele A, D, B1, B2, C, PP, elemente minerale Ca, Fe, P în miligrame).

Pentru un produs alimentar, valoarea nutritivă, respectiv substanţele nutritive pe care le furnizează organismului uman, într-o proporție mai mare şi mai usor asimilabilă, constituie criteriu major în aprecierea calităţii.

Determinarea valorii nutritive a unui produs alimentar presupune evidenţierea raportului dintre necesarul de substanţe nutritive zilnic şi aportul în aceste substanţe furnizat de o unitate de produs (de obicei 100 g).

În natură, factorii nutritivi nu se găsesc sub formă pură în alimente, ci înglobaţi în combinaţii complexe şi în proporţii variabile. Ca să se realizeze un aport echilibrat al factorilor nutritivi trebuie ca alimentele să fie combinate într-un anumit mod şi în anumite proporţii, conform nevoilor organismului.

Indiferent de modul de clasificare, în raţia echilibrată trebuie incluse, în anumite proporţii, alimente din toate grupele principale. Alimentele nu se consumă ca atare, ci se asortează în diverse moduri alcătuind, preparatele culinare.

Se recomandă respectarea orelor fixe de masă, iar ultima masă principală se va lua cu cel puţin 2 ore înainte de culcare, pentru ca digestia să se desfăşoare în condiţii normale şi să nu stânjenească odihna de noapte.

Orice meniu trebuie să cuprindă alimente de origine animală (lapte, brânzeturi, carne, ouă), alimente de origine vegetală bogate în glucide: cereale, legume fructe; grăsimi alimentare adăugate la prepararea diverselor feluri de mâncare, legume, fructe.

 Tema lucrării :

Să se analizeze structura propriei raţii alimentare din data 20.02.2010 sau o dată imaginară comparativ cu o raţie etalon cu următoarea structură :

Et = 2500 Kcal

P = 84 g EP=14%

L = 84 g EL =31%

G = 335 g EG =55%

P : L : G = 1 : 1 : 4 , pentru o categorie de vârstă 18-23 ani , activitate moderată , sex feminin şi prizele alimentare vor fi repartizate astfel :

MD:D:C = 35 : 45 :20

Studiul unei raţii alimentare se desfăşoară în două etape:

Etapa A. Alcătuirea raţiei

În acest scop se procedează astfel:

a) Se stabileşte categoria consumatorilor cărora le este destinată raţia: vârstă, sex, activitate;

b) Se stabileşte nivelul energetic (în kcal) al raţiei în funcţie de tipul consumatorului;

c) Se stabileşte numărul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cină etc);

d) Cu ajutorul tabelelor de alimente şi preparate se aleg produsele pentru fiecare priză alimentară, se precizează calităţile şi se introduc într-un tabel de următoarea formă

Tabel 1 . Structura propriei raţii pentru 24 h

Aliment Canti-tatea UM Substanţe nutritive calorigene, g Valoare energetică

Et

(Preparat) P L G kcal

Mic dejun

Iaurt 200 g 6,4 3,6 7 86

Cereale 30 g 2,4 0,15 25,65 113

Cafea (zahăr ) 10 g - - 10 41

Banană 100 g 0,28 0,46 13,8 62

Total MD - - 9,08 4,21 56,45 EMD: 302

Dejun

Pâine 100 g 7,5 0,7 48 234

Cartofi prăjiţi cu friptură porc 1 porţie 30 54 40 789

Salată varză 1 porţie 4,49 15,36 10,12 207,78

Măr 130 g 0.364 0.858 17,94 74.4

Total D - - 42,35 70,91 116,06 ED: 1311,4

Cină

Ciorbă pasăre 1 portie 23 5,36 14,67 207,54

Pâine 100 g 7,5 0,7 48 234

Fructe uscate 50 g 1 0,2 29,45 127

Total C - - 31,5 6,26 92,12 EC: 568,5

Total raţie reală - - 82,93 81,38 264,63 2181,5