Extras din seminar

1.1. Introducere

Soia modificată genetic (MG) Roundup-Ready (Linia 40-2-3) a fost autorizată începând cu anul 1996 pentru producerea alimentelor în UE şi în alte state (Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Japonia). Fiecare autorizaţie a fost precedată de o procedură în care autoritatea competentă a stabilit siguranţa în termeni de sănătate umană şi mediu.

n România, soia transgenică a fost introdusă în mediu începând cu anul 1997 în absenţa legislaţiei restrictive, a mijloacelor de control necesare, dar mai ales în lipsa unei evaluări credibile a riscului pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea umană.

Acest raport prezintă concluzii ale evaluării iniţiale a riscului şi descoperiri recente care ridică dubii faţă de siguranţa plantelor de soia MG Roundup Ready (MG). Mulţi politicieni, cum ar fi David Byrne, fostul Comisar UE pentru Sănătate, consideră că alimentele MG sunt cu atât mai sigure, cu cât au fost mai puţin examinate.

1.2. Riscurile pentru sănătatea umană prezentate de soia modificată genetic

1.2.1. Calitatea slabă a evaluării riscului

Principalul risc al plantelor de soia MG derivă din calitatea slabă a evaluării riscului pe parcursul procesului de aprobare. Acest lucru se întâmplă frecvent în procesul de aprobare al plantelor MG. Alţi autori au semnalat deja deficienţe severe în procesul de aprobare al organismelor modificate genetic (OMG) (MUELLER şi colaboratorii, 1999, MILLSTONE şi col. 1999, SCHENKELAARS 2002,MILLSTONE 2002)

1.2.2. Lipsa studiilor de toxicitate pe termen lung

Pentru evaluarea pesticidelor în vederea aprobării utilizării lor sunt necesare studii asupra efectelor acestora pe termen lung, ceea ce nu este valabil şi pentru plantele de cultură modificate genetic, pentru care nu sunt cerute decât studii ale efectelor pe termen scurt (cum ar fi, spre exemplu, studii asupra toxicităţii cu efect imediat efectuate pe o perioadă de 28 de zile). Astfel de studii nu pot evidenţia efectele nocive apărute pe termen lung, precum efectul toxic asupra sistemului imunitar sau riscul de producere a diverselor tipuri de cancer. Pentru a lua în considerare şi aceste efecte pe termen lung, aşa cum este indicat de către reglementarea UE numărul 178/2002 în ceea ce priveşte toate tipurile de alimente, este necesară efectuarea de studii asupra tuturor componentelor alimentelor care să evidenţieze aceste efecte (studii desfăşurate pe o perioadă de 730 de zile, echivalentul a 24 de luni). Fără aceste studii nu se pot emite concluzii pertinente asupra efectelor produselor provenind din soia modificată genetic în patologia anumitor boli cornice (PUSZTAI şi col. 2003, MÜLLER 2004).

1.2.3. Lipsa studiilor asupra culturilor de soia MG

Multe studii legate de aprobările anterioare au fost efectuate pe soia MG care netratată cu erbicidul Roundup. Orice evaluare toxicologică care utilizează soia care nu provine dintr-un câmp unde a fost aplicat erbicidul Roundup nu reprezintă o evaluare validă a plantelor de soia MG. Principala caracteristică a plantelor de soia MG este rezistenţa împotriva erbicidului Roundup, iar cultivatorii plătesc în plus pentru asta. Aşadar, testarea posibilelor efecte toxice ale plantelor de soia MG trebuie să exprime expunerea reală a şeptelului şi a oamenilor (KAWATA 2003).

1.2.4. Conţinut sporit de grăsime în lapte

Chiar dacă soia MG este percepută ca fiind echivalentă din punct de vedere al compoziţiei chimice cu soia obişnuită, studiile pe termen scurt (pe perioadă de o lună) realizate pe vaci hrănite cu soia MG arată că laptele produs de acestea a avut un conţinut sporit de grăsime.

Deşi autorul studiilor, angajat al firmei Monsanto, a încercat să ignore aceste diferenţe, schimbările sunt semnificative (HAMMOND şi col. 1996). Motivele pentru care au apărut aceste schimbări nu sunt cunoscute, dar vor fi investigate în cadrul unor studii pe termen lung, pe o perioadă de minimum 36 de luni, cu atenţie sporită asupra potenţialelor schimbări la nivel tisular suferite de vaci, cele la nivelul creierului, plămânilor, rinichilor sau ficatului.

1.2.5. Indicii asupra efectelor toxicologice

Testele realizate timp de o lună pe şoareci hrăniţi cu proteina CP4 EPSPS provenită din soia MG au arătat schimbări semnificative în greutate. Atât masculii, cât şi femelele au suferit schimbări în greutate cuprinse între 5% şi 13% în comparaţie cu grupul de control hrănit cu soia convenţională. Tot în cadrul aceloraşi studii au fost detectate schimbări în greutatea rinichilor şi a testiculelor. Cu toate acestea, autorul, angajat al companiei Monsanto, a încercat din nou sa minimizeze semnificaţia acestor rezultate (HAMMOND şi col. 1996). Aceste rezultate subminează importanţa studiilor pe termen lung (24 luni) pe animale hrănite cu soia MG pentru evaluarea efectelor pe termen lung.

1.2.6. Primele examene histo-patologice indică efecte pe termen lung potenţial relevante pentru sănătate

La şapte ani de la aprobarea pentru cultivare a plantelor de soia modificată genetic, cercetătorii de la Universitatea din Urbino (Italia) au efectuat teste constând în hrănirea unor şoareci cu soia MG pe o perioadă de opt luni. Rezultatele histopatologice au indicat o alterare în activitatea enzimatică a pancreasului, o modificare morfologică a celulelor pancreatice, modificări apărute la nivelul interacţiilor dintre nucleu şi citoplasmă şi o scădere a nivelului proenzimei α-amilază la nivelul pancreasului (MALATESTA şi col. 2002b). Analize ulterioare au evidenţiat diferenţe în ceea ce priveşte dimensiunea nucleilor şi forma hepatocitelor din ficatul şoarecilor hrăniţi cu soia MG (MALATESTA şi col. 2002a). Aceste modificări au fost depistate numai la şoarecii cu vârsta de peste 120 de zile. Şoarecii sub această vârstă nu prezintă aceste modificări. Cauzele si posibilele urmări ale modificării formei şi dimensiunilor nucleilor hepatocitelor (forma neregulată şi dimensiuni mai mici decât normalul) sau ale modificărilor survenite în activitatea enzimatică sunt deocamdată necunoscute. Modificările semnificative evidenţiate la nivel celular, precum schimbări în densitatea porilor nucleari sau granularea accentuată a pericromatinei (VECCHIO şi col. 2004) indică faptul că, după metabolizare, produşii proveniţi din soia modificată genetic interacţionează în mod necunoscut cu componentele celulare. Fără a obţine răspunsuri clare asupra acestor probleme, aprobarea pentru consum a plantelor de soia modificate genetic reprezintă un factor de risc pentru sănătatea umană, cât şi pentru cea a animalelor domestice. Sunt necesare în continuare studii asupra efectelor pe termen lung ale acestor plante pentru a determina factorii de risc asociaţi acestor modificări la nivel celular.