Tehnologia de Obținere a Malțului

Seminar
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 42818
Mărime: 996.59KB (arhivat)
Publicat de: Elena Varga
Puncte necesare: 0

Extras din seminar

Materii prime

Orzul

Orzul face parte din familia Gramineae, genul Hordeum, cuprinde 27 specii sălbatice şi două specii cultivate, iar specia Hordeum vulgare L., cuprinde patru covarietăţi şi mai multe varietăţi:

Hordeum vulgare L. hexastichum orzul cu şase rânduri de boabe pe spic, spicul de orz este format dintr-un ax la ale cărui noduri se dezvoltă din spiculeţe, florile, are boabe neuniforme, cu învelişul gros, un conţinut ridicat de proteină, dă malţuri cu un randament în extract mai scăzut. La fiecare nod se dezvoltă câte trei spiculeţe care sunt fecundate şi formează fructe şi apar şase rânduri de boabe. Boabele din spiculeţul din mijloc se dezvoltă simetric, este mai mare şi boabele din spiculeţele laterale sunt mai mici, asimetrice şi neuniforme.

Hordeum vulgare distichum orzul cu două rânduri de boabe pe spic, denumirea de orz de primăvară sau orzoaică, are boabe uniforme ca mărime, cu înveliş mai fin, un conţinut în proteine scăzut şi bogat în amidon, dă malţuri bine solubilizate şi un randament mare în extract. Din cele trei spiculeţe este fecundat numai spiculeţul din mijloc şi se formează două rânduri de boabe pe spic, boabele se dezvoltă nestânjenite, fiind mari şi simetrice.

După aspectul spicului la coacere, orzul cu două rânduri de boabe pe spic s-a dezvoltat sub două categorii de varietăţi:

• Hordeum vulgare nutans boabele sunt dispuse distanţat pe lungimea axului, uniforme, iar spicul la coacere, se curbează, cel mai bun pentru bere.

• Hordeum distichum erectum boabele se dezvoltă strâns unul în altul pe lungimea axului, la coacere spicul să rămână drept, iar boabele sunt prinse pe axul spicului printr-un pedicel.

Descrierea plantei

Părţile componente ale orzul sunt:

• rădăcina este fasciculată;

• tulpina este formată din 5-7 internoduri goale;

• frunzele au o lungime de 23-32 cm şi lăţimea de 0,95-1,2 cm, au o culoare verde până la galben-verde;

• inflorescenţa spicului este aşezată pe un pivot subţire şi plan de formă neregulată, cu colţuri, pe care se află spiculeţe, iar lungimea inflorescenţei variază între 5 şi 13 cm;

• fructul orzului poate fi îmbrăcat sau golaş, bobul are lungimea de 8-12 mm, lăţimea de 3-5mm şi grosimea de 2,0-4,5 mm, este umflat la mijloc şi ascuţit la ambele capete, este acoperit cu un înveliş, iar învelişul acoperă zona opusă şi se prelungeşte spre vârf.

Bobul de orz este o cariopsă, poate fi îmbrăcată sau golaşă, lungimea, lăţimea, grosimea bobului sunt caracteristice fiecărui soi. Forma bobului este caracteristică varietăţii cu şase rânduri şi cu două rânduri. Fructul orzului nu se poate separa de pericarp, care reprezintă peretele ovarului fiecărei flori. Bobul cuprinde două palee şi pana sau peria bazală, are o formă alungită, uşor comprimată, fiind alcătuit din înveliş, germene, strat aleuronic şi endosperm. La partea bazală, bobul se prinde de axul spicului printr-un pedicel, cu o anumită configuraţie. Faţa ventrală a bobului, mai bombată, de-a lungul ei prezintă un canal ventral, în care sub învelişul bobului rămâne un rest floral sub forma unui ţesut vascular, denumit pană bazală. Pana bazală prezintă nişte perişori lungi sau scurţi caracteristici varietăţii, iar forma canalului ventral de la baza bobului serveşte la identificarea varietăţii. Boabele de orzoaică sunt simetrice şi bombate, se deosebesc între ele prin dimensiune, formă, culoare etc. Boabele de la baza şi vârful spicului, sunt mai mici decât cele de la mijlocul spicului.

Boabele de orz pot fi:

• simetrice;

• asimetrice.

Morfologia şi anatomia orzului este alcătuit din următoarele părţi:

Învelişul bobului reprezintă 7-13% din masa bobului, are rolul de protecţie mecanică şi biologică al bobului, este alcătuit din lamă şi palee, pericarp, teslă. Provine din frunzuliţele care au protejat floarea şi care îmbracă fructul la maturitate. Glumela(frunzuliţa) inferioară generează partea dorsală a învelişului bobului, iar glumela superioară formează învelişul ventral al bobului. La maturitate învelişul devine un ţesut mort, iar volumul bobului scade prin pierderea de umiditate. Învelişul bobului este compus din două părţi distincte:

Pericarpul sau învelişul fructului este format din 4-5 straturi de celule:

• epicarpul sau epiderma externă;

• mezocarpul, format din 2-3 rânduri de celule;

• endocarpul sau epiderma internă.

Testa este formată din două straturi:

• un tegument seminal, care dă culoarea bobului;

• stratul nucelar, turtit.

Tegumentul seminal provine din îngroşarea pereţilor ovulului. La maturare orzul pierde din umiditate, pe suprafaţa acestuia apar unele riduri care este un indice de calitate.

Bobul de orz este învelit într-un ţesut numit testă, care în timpul dezvoltării seminţei, fuzionează cu resturile peretelui ovarian al fructului. Testa este un ţesut semipermeabil, limitează intrarea substanţelor în bob, zona permeabilă se găseşte în vecinătatea embrionului. Aceasta este denumită micro-pilară fiind un ţesut al testei care este neregulat şi canelat, prin el se permite pătrunderea apei în faza de înmuiere. Învelişul dorsal are cinci nervuri vascularizate, dispuse longitudinal, prin care pătrunde apa în bob, fiind un indicator de recunoaştere a varietăţii de orz.

Datorită conţinutului de substanţe polifenolice şi al substanţelor antocianogenice, pericarpul şi testa au un rol în declanşarea, în diminuarea şi reglarea germinării.

În timpul germinării, învelişul acoperă o parte din plantulă care se dezvoltă în interior. Învelişul este constituit din celuloză în care este încrustată lignina şi componenţii minerali, care împreună formează compuşi insolubili. Coaja bobului are caracter abraziv şi duce la uzura utilajelor de calibrare (site, sortatoare, trioare etc.). Învelişul bobului are un rol în filtrarea plămezii deoarece formează principalul component al stratului filtrant.

Endospermul este corpul făinos, ocupă ⅔ din masa bobului, conţine amidon sub formă de granule. Amidonul este depozitat în celule de formă poliedrică, înconjurate de o membrană bogată în hemiceluloză, între celule se găseşte o reţea de substanţe proteice şi gumoase. Endospermul este înconjurat de stratul aleuronic.

Celulele care formează endospermul sunt compuse din lipide, substanţe proteice şi substanţe gumoase, iar nucleii sunt ţesuturi moarte care, la maturitatea bobului, dispar din celulele endospermului. Granulele de amidon sunt înglobate într-o masă de substanţe proteice, fiind cele mai importante componente de structură ale bobului. Rolul endospermului este acela de substanţă de rezervă, folosit în timpul germinării, fiind sursa principală de extract. Celulele de la periferia endospermului conţin mai multe substanţe proteice şi enzime, iar granulele de amidon sunt mici şi formează stratul subaleuronic, în care se găseşte o cantitate apreciabilă de -amilază. În zona învecinată endospermului, unde se găseşte embrionul, se află un strat subţire de celule goale, care poartă numele de epiteliu scutelar.

Orzul de calitate superioară are endospermul de culoarea albă, cu aspect făinos şi opac, iar la cel de calitate inferioară este de culoare cenuşie şi translucid. Aspectul făinos se datorează unui mare număr de fisuri existente în învelişul proteic al granulelor de amidon.

Endospermul este înconjurat de un ţesut format din 3-4 rânduri de celule mici, cubice, cu pereţii groşi, iar în dreptul embrionului, dintr-un singur rând de celule. Ţesutul se numeşte ţesut aleuronic după denumirea componentei de bază a acestor celule, substanţa proteică, denumită aleuronă. Alături de aleuronă, celulele mai conţin grăsimi care sunt lipsite de granule de amidon. Spre deosebire de endosperm ţesutul aleuronic este un ţesut viu, el respiră, iar celulele au nucleu şi o protoplasmă densă. Ţesutul aleuronic este sediul sintezei unora dintre cele mai importante enzime hidrolitice din timpul germinării.

Preview document

Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 1
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 2
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 3
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 4
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 5
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 6
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 7
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 8
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 9
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 10
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 11
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 12
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 13
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 14
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 15
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 16
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 17
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 18
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 19
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 20
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 21
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 22
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 23
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 24
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 25
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 26
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 27
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 28
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 29
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 30
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 31
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 32
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 33
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 34
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 35
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 36
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 37
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 38
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 39
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 40
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 41
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 42
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 43
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 44
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 45
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 46
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 47
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 48
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 49
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 50
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 51
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 52
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 53
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 54
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 55
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 56
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 57
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 58
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 59
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 60
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 61
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 62
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 63
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 64
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 65
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 66
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 67
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 68
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 69
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 70
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 71
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 72
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 73
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 74
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 75
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 76
Tehnologia de Obținere a Malțului - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia de Obtinere a Maltului.DOC

Alții au mai descărcat și

Alimentație - meniu

Introducere Substantele nutritive sunt incluse în compozitia diverselor alimente naturale sau a produselor rezultate prin prelucrarea culinarã sau...

Tehnologia de Abatorizare a Animalelor

Plan de recapitulare Principalele faze ale procesului de abatorizare sunt următoarele: - pregatierea animalului pentru taiere; - suprimarea...

Siguranță Alimentară și Nutriție Umană

Seminarul 1 1. Definiţii – noţiuni generale Alimentul este un produs în stare proaspătă sau prelucrată, cu valoare nutritivă utilizat ca hrană....

Aplicații și calcule tehnologice în industria alimentară

Praful de copt este un produs de aditivare alimentara compus din NaHCO3 si un „purtator de acid”. Cunoscând ca: - volumul final de CO2 este 10 m3...

Caiet de lucrări practice la igienă

INTRODUCERE Istoria igienei animalelor se confundă cu aceea a medicinii veterinare, definită ca ştiinţă care studiază bolile, în scopul prevenirii...

Probleme la IFC

PROBLEME REZOLVATE Problema 1. Să se determine mărimile de stare ale aerului dacă s-au măsurat cu ajutorul psihrometrului: oC şi oC. Presiunea...

Alimentația între necesitate și risc

Organismul uman este un org.heterotrof care tre.sa primeasca din nat.toate componentele de care are nevoie pt.procurarea energiei...

Riscurile pentru Sănătatea Umană și pentru Mediul Înconjurător Prezentate de Plantele de Soia Modificată Genetic Roundup Ready

1.1. Introducere Soia modificată genetic (MG) Roundup-Ready (Linia 40-2-3) a fost autorizată începând cu anul 1996 pentru producerea alimentelor...

Te-ar putea interesa și

Biotehnologia Berii

Scurt istoric Berea este o bautura aparte, chiar speciala. O tablita sumeriana de acum 6000 de ani aducea omenirii secretul fabricarii acestei...

Linie tehnologică pentru obținerea malțului din orz

1.Caracteristicile materiei prime si a produsului finit: 1.1Caracteristicile materiei prime: ORZUL(HORDEUM VULGARE): Este una din cele mai vechi...

Tehnologie de Fabricare a Berii Blonde

Scurt istoric Producerea berii este cu siguranta unul dintre cele mai vechi procese de fabricatie cunoscut de catre omenire. Asa cum albinele au...

Berea

Scurt istoric… Berea este o bautura aparte, chiar speciala. O tablita sumeriana de acum 6000 de ani aducea omenirii secretul fabricarii acestei...

Berea

Capitolul 1 Introducere 1.1. Scurt istoric Berea este o bautura aparte, chiar speciala. O tablita sumeriana de acum 6000 de ani aducea omenirii...

Biotehnologia Berii

Cap. 1 Scurt istoric Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert...

Berea

TEMA PROIECTULUI Sa se intocmeasca bilantul de materiale si caloric de plamadire –zaharificare dintr-o sectie de brasaj a unei fabrici de bere cu...

Tehnologia de obținere a malțului

Prin malt intelegem un orz (orzoaica) inmultita, incoltita artificial si uscata. Produsul incoltit rezultat se numeste malt verde, iar dupa uscarea...

Ai nevoie de altceva?