Extras din seminar

TRASATURILE CULTURII GETO-DACICE IN EPOCA LATENE

INTRODUCERE

Fara a putea spera ca vom obtine raspunsuri comparabile prin profunzime si multimea detaliilor despre cultura geto-dacica, consideram totusi ca exegeza unor texte poate oferi acum, datorita noilor elemente accumulate de cercetarile din domeniul filologiei, filosofiei, istoriei religiilor, mai multe date utile unei reconstituiri veridice decat in urma cu jumatate de secol. De asemeni, analiza sistematica a complexelor de cult, a materialelor cu posibila utilizare culturala, cercetarea semnelor, a simbolurilor si imaginilor infatisate indeosebi dau nu exclusive pe toreutica si ceramica geto-dacica amplifica informatiile de care dispunem asupra cultelor si credintelor.

Amplitudinea fiecarui segment al lucrarii este dependenta de cantitatea si diversitatea materialelor selectate, de necesitatea de a le descrie si sistematiza, de ipotezele pe care incercam sa le fundamentam.

Lucrarea, desi a fost structurata astfel incat sa poata acoperi intreaga problematica, nu infatiseaza decat o parte din elementele acestui vast domeniu.

MESTESUGUL CONSTRUCTIILOR. CONSTRUCTII CIVILE SI ARHITECTURA RELIGIOASA. SISTEME DE CANALIZARE. CONSTRUCTII MILITARE

Mestesugarii geto-daci au realizat constructii originale, turnuri-locuinte care erau utilizzate de aristocratia geto-daca dar si locuinte modeste de forma rotonda sau patrulatera pentru restul populatiei. Turnurile ce serveau ca locuinta aveau partea inferioara din piatra iar cea superioara din caramida sau lemn. Prevazute cu un etaj esista o scara interiora si exterioara din lemn, etajul folosea ca locuinta iar parterul ca si camara de provizii. La acoperirea locuintei se utilizza pe langa sindrila si tigle grecesti. Acestea au fost identificate in Transilvania, Moldova, Barbosi .

In arhitectura religioasa mestesugarii geto-daci au pastrat unitatea de constructie, adaptandu-se la posibilitatile locale. Aici s-a utilizat ca materiale de constructie numai lemnul ca de exemplu in sanctuarele de la Pecca si Barbosi, sau lemn si piatra la Batca-Doamnei si Sarmizegetusa unde stalpii sunt acoperiti cu placi de teracota.tantau Geto-dacii au depasit stadiul satesc si au trecut în acea faza pe care arheologii o numesc oppidana, dupa marile asezari fortificate celtice din La Tene-ul târziu, caracterizate prin ocuparea unei pozitii centrale într-o zona mai mult sau mai putin locuita, prin existenta unor fortificatii, prin locuire permanenta si intensa, constituind centre de productie si de desfacere a marfurilor, îndeplinind si functii administrative si de cult. In limba geto-dacilor asemenea asezari se pare ca se numeau dava, sufix care apare în cazul a numeroase localitati din Dacia cum ar fi: Argedava, Piroboridava, Ziridava, Buridava,crisan-civ gd

Sistemele de canalizare sunt o dovada a nivelului de civilizatie atins de stramosii nostri. Descoperiri din acest punct de vedere s-au facut pe valea Chistioarei, la Costesti s-a identificat o fantana captusita cu lemn, lemn ce era ferit de contactul cu aerul. La Gradistea-Muncelului s-au descoperit instalatii de captare a apei de izvor de unde se alimenta prin tevi de lut ars, deasemenea si butoiul de decantare din mijloc.

Tehnica superioara constatata la constructiile dacice iesite la lumina in urma sapaturilor arheologice, subliniem nivelul inalt la care ajunsese societatea dacica in ultimul secol inainte de cucerirea romana. 1).Materia prima folosita in constructii era piatra, caramida, lemnul. Piatra era furnizata din colina Magura, deasemenea si blocurile de piatra. Caramida era utilizata pentru completarea zidului de piatra, tigelle aveau dimensioni foarte mari. In dulgherie lemnul inlocuia materialul fieros. Se folosea la realizarea de balustrade, scari, usi, ferestre, pridvoare. Din lemn nu erau numai lacasurile civile ci si unele cu caracter religios, ca de pilda sanctuarul de la Pecica. Pentru sustinerea acoperisului se foloseau stalpii din lemn.

1. Rodica Tantau- Mestesugurile geto-dacilor, ed Meridiane. 1972, p. 36-40

2. Ibidem- p. 29-35

In constructiile militare geto-dacii au dat dovada de indemaniare la ridicarea valurilor de pamant, palisadelor, zidurilor, teraselor fortificate, platforme sapate in stanca, turnuri de veghe pe varfuri de dealuri si munti, etc. Ca exemplu este valul de pamant de la Popesti . Urme de valuri de pamant au fost gasite la Stoina in Oltenia, Poiana si Targu-Ocna in Moldova, Racul in Harghita, Arpasul de Sus in Brasov, Jigodin. Asezarile intarite erau cetatile de pamant si de piatra. Cetatile de pamant se ridica pe un pinten de deal, cu o terasa pe culme, inconjurata de pante abrupte. Cetatile de piatra sunt un element al uni ansamblu de aparare care cuprinde partea cea mai inalta si mai greu de ajuns a unui munte, reprezinta sisteme de aparare superiore, impunatoare prin constructia lor. Zidurile cetatilor se deosebesc in functie de importanta fiecareia, la cele dacice s-a descoperit o imbinare dintre piatra si lemn, erau ridicate din blocuri mari de piatra, grupate in doi parameti in care a fost asezat pamant, parametri erau legati cu grinzi de lemn trasversale pe toate grosimea zidului. Fortificatile dacie si asezarile intarite cu palisade se disting pe Columna .2).

POLITICA, SOCIETATEA, STATUL

Înca de la pasirea în lumina izvoarelor scrise societatea geto-dacica este fara îndoiala scindata. Herodot vorbeste de fruntasii tarii" iar Sofocle îl aminteste pe Charnabon care domneste peste geti". Izvoarele literare, epigrafice si numismatice vorbesc apoi din ce în ce mai insistent despre regi" ai geto-dacilor. Folosirea unor titulaturi ca cea de basileus înca din sec. 5 î.e.n. si consecvent întâlnita pe parcursul secolelor urmatoare nu este întâmplatoare. Este expresia unei societati scindata social cu vârfuri conducatoare, aristocrati proveniti din nobilimea tribala si oameni de rând. Primii s-au numit la început tarabostes si apoi pileati, din rândul lor alegându-se regele si preotii iar oamenii de rând se chemau comati. Despre existenta sclavilor, izvoarele literare nu ne spun aproape nimic. Cu toate acestea, poate fi postulata existenta unor sclavi de tip patriarhal, fara pondere cit de cât semnificativa în procesul de productie.

SCRIEREA Sl LIMBA

Este neîndoielnic ca dovada sigura a unei culturi de înalt nivel o constituie scrierea. Se stie ca geto-dacii n-au ajuns sa aiba o literatura scrisa, ceea ce nu înseamna însa ca scrisul le era necunoscut. Fara a avea un alfabet propriu, geto-dacii l-au folosit pe cel grecesc sau pe cel roman. In acest sens ne stau marturie descoperirile arheologice si câteva texte literare antice. Dio Cassius vorbeste despre o scrisoare a lui Decebal pe care a trimis-o lui Domitian. Acelasi autor pomeneste un mesaj trimis lui Traian, scris cu litere latine pe o ciuperca înaintea luptei de la Tapae. Sunt dovezi clare ca la curtea regilor daci existau cancelarii care se ocupau cu scrierea. Acest fapt reiese si din analiza textului lui Strabo referitor la domnia lui Burebista.

ASTRONOMIA, FILOZOFIA, MATEMATICA

Geto-dacilor nu le-au lipsit cunostintele si. preocuparile din domeniul astronomiei. Strabo vorbind despre Zalmoxis spune ca acesta ar fi deprins unele cunostinte astronomice de la Pitagora iar o alta parte de la egipteni.