Extras din seminar

Prolog: Să fie un blestem?

Tarile si natiunile sunt diferite, atesta autorul, iar Romania, intră si ea in aceasta categorie, insă este văzută mai diferită in raport cu media de normalitate. Adică România este mai mult diferită sau mai mult asemanătoare în raport cu tarile Estice? Ceva nu merge in România si nu doar de sus, in clasa politică si nu doar de ieri, de alaltăieri. Să fie un blestem?

Nu, e doar istorie. Dar poate så că inseamnă acelasi lucru.

Intârzierea

Putem vorbi despre intarziere politica, institutionala, cât si despre una culturala. In timp ce Evul Mediu ia stärsit in Occident, abia atunci se instaureaza in Romania. Cand Serbia, Ungaria, Polonia Cehia se afirmă ca o mare putere, principatele române abia se afișau pe harta Europei, iar din aceasta cauză erau inevitabil dependenti de puterile mai mari. Teritoriul este văzut..afară și privit mereu ca o margine, atat geografic, cat si politic deoarece aici se intâlnesc la un moment dat cele trei mari imperii. Rezultatul românului final este unul omogen dat fiind faptul că elementele definitorii sunt real diversificate. Este greu de spus faptul că sângele este pur roman deoarece au fost si integrari de natură slava, iar asezarea strainilor printre romani a fost continua. Limba evidentiaza clar acest amestec. Limba romană este o limbă romanică, însă este considerată cea mai putin latină dintre toate limbile latine. Piramida cu originea cuvintelor, limbei slave se datorează primul loc deoarece aceasta are cea mai mare încărcätură, apoi originea turcă, greacă si ungurească, mai apoi franceză. Elita imprumută masiv toate modelele politico culturale. Dacă initial românii au scris cu caractere chirilice, dar au folosit slava veche, in secolul al XVIII-lea foloseste in continuare scrierea chirilică, dar ca limbà de cultură, limba greeacă

Släbiciunea statului

A fost o trăsătura specifica a istoriei românesti. Tarile române au fost sărace pentru a-si consolida structurile de stat. Succesiunea la tron avea reguli prea putin respectate. Putem spune că ajungea cine putea, iar dintre toate tarile Europei ceai care au profitat cel mai mult au fost turcii, deaorece domnitori erau acei care oferau mai mult. Statul lua mult, dar oferea putin. Voievozii care doreau un timp mai indelungat construiau biserici, acestea fiind singurele constructii conservate.

Spre Occident.

Contributia strainilor