Vechiul regim și revoluția

- “Vechiul Regim si Revolutia” reprezinta un model de analiza a trecerii la democratie – o problema foarte dezbatuta in zilele noastre, mai cu seama in cursul ultimului deceniu

- desigur, obiectele intelectuale construite de T aveau drept punct de sprijin istoria Frantei pre-moderne si a Frantei din primele decenii de dupa 1789

- astazi, istoria politica e cu totul diferita; T ramane totusi un reper all analizei tranzitiei democratice: el este autorul care a identificat si a definit problema democratizarii progresive a societatii moderne si tot el a construit un dispozitiv intelectual suplu si coerent, cu ajutorul caruia pot fi deslusite deliciile, dar si iluziile proprii lumii democratice

- cartea a fost scrisa sub influenta revolutie de la 1848

- metoda de lucru in aceasta carte este cea a unui istoric, caci T intra in arhive pt a descoperi istori aVR, citeste brosuri si manifeste difuzate in perioada prerevolutionara atat in Franta, cat si in Anglia

- in schimb, stilul pare a fi cel al lui Montesquieu, de vreme ce autorul nostru nu voia sa prezinte atat faptel ecat spirirul lor

- teza principala a cartii este dubla:

1. T demonstreaza ca sistemul francez al centralizarii administrative nu este, asa cum considerau contemporanii sai, o creatie a RF consolidata apoi de Consulat si de Imperiu, ci o creatie a VR

2. T arata ca efectul cel mai insemnat al administratiei centralizate este tocmai nasterea si mentinerea spiritului revolutionar

- VR si RF contin marile teme ale reflectiei tocquevilliene:

- democratia inteleasa ca stare social caracterizata de agalizarea conditiilor

- relatia dintre despotism si individualism

- prezent alibertatii si egalitatii in diferitele faze ale RF

- raportul dintre interesel private si spiritul pubic

- consecintele nefaste ale angajarii oamenilor de litere in politica

CARTEA I

CAPITOLUL 1- Pareri contradictorii despre Revolutie, in vremea nasterii sale

- principalii suverani ai Germaniei afirmau ca pericolul care ameninta regalitatea in Franta ameninta toate puterile Europei, dar de fapt ei nu credeau nimic din toate acestea

- germanii credeau ca Revolutia Franceza e un acccident pasager si local din care ar urma sa se retraga un oarecare profit si din acest motiv ei incheie aliante secrete, concep planuri, fac pregatiri

- in schimb, englezii, prevad imaginea unei mari revolutii care se apropie

- Arthur Young “ Daca acesta revolutie va da nobilimii si mai multa insemnatate decat i prezent, cred ca ea va face mai mult rau decat bine.”

- Burke, care prezice ca din cauza Revolutie, Franta va fi tulburata si aproape nimicita

- cei aflati in preajma evenimentului nu il judeca mai bine decat ei aflati departe de el; in Franta in zorii zilei izbucnirii revolutie ni meni nu aere o idee precisa despre ce va face ea; mult mai prezenta este teama conservarii preponderentei puterii regale sau a curtii, cum i se spune inca

- nobilimea, in special, este macinata de teama ca nu cumva sa fie atacata

- dupa ce distruge institutiile publice, Revolutia aboleste institutiile civile; schimbarea legilor este urmata de schimbarea moravurilor, a obiceiurilor si a limbii; apoi ea zdruncina fundamentele societatii