Extras din seminar
I. ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI IDEEA DE AFACERE
Pentru răspunsuri folosiţi grila de la sfârşit.
În alegerea idei de afacere este de dorit ca întreprinzătorul să aibă în vedere o serie de recomandări. Vă rugăm să identificaţi recomandările corecte:
a. Este bine ca afacerea vizată să fie în faza de maturitate când concurenţa este redusă, cererea mai mare decât oferta, preţul de vânzare şi rata profitului mai mare.
b. Se alege o afacere în care întreprinzătorul are experienţă.
c. Se optează pentru un domeniu care îl pasionează pe întreprinzător.
d. Se urmăreşte încă de la început o piaţă mare deoarece o piaţă de nişă (de dimensiuni reduse, cu caracteristici foarte bine individualizate) se dovedeşte a fi greu de identificat.
e. Este de dorit ca investiţia iniţială să nu fie mică din dorinţa de a avea un profit important încă de la început.
f. Profitul estimat al viitoarei afaceri trebuie să acopere investiţia iniţială, efortul întreprinzătorului şi riscul asumat.
g. Prin ideea aleasă întreprinzătorul urmăreşte individualizarea, încă de la început, în raport cu concurenţa.
h. Întreprinzătorul urmăreşte identificarea unei oportunităţi deja valorificate de alte firme, din dorinţa de a minimiza riscurile.
Citiţi articolul, din rândurile următoare, care prezintă ideea de afacere a unui tânăr din România și răspundeți pe scurt la întrebările din finalul articolului.
Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara în urmă cu cinci ani, fondatorul şi CEO-ul Freshome.com, Mihai Cristian Micle, a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa visurilor sale. După studii de cercetare în mediul online, a găsit un public substanţial care căuta inspiraţie pentru propria casă. Deşi începuse două facultăţi, Electronică şi Telecomunicaţii şi Ştiinţe Economice, a renunţat la acestea în momentul când Freshome a început să aibă succes.
Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie pentru articolele cu teme din design şi arhitectură. Listat printre primele locuri în lista Technorati, acesta acumulează mai bine de 3 milioane de vizitatori unici lunar, afişează articole despre clădiri din toată lumea şi a primit chiar şi oferte de cumpărare care au ajuns la 3 milioane de euro.
Faptul că despre Freshome au scris mai mult americanii îmi este justificat de timişoreanul Mihai Cristian Micle chiar de la începutul discuţiei pe Skype: „Presa românească nu prea este targetul meu, noi trăim din publicitate, iar banii pe care îi fac cu 1.000 de vizitatori din România sunt de 20 de ori mai puţini decât cu 1.000 de vizitatori din Statele Unite ale Americii; cu traficul românesc mai degrabă ies în pierdere, nu am niciun return of investment", explică Mihai Cristian Micle.
Faptul că publicul căruia i se adresează nu este cel autohton se vede şi la o scurtă navigare pe site: o casă organică din Mexic, un apartament al călătorului din Moscova şi o casă a somelierului din Budapesta, toate cu descrieri în limba engleză, reprezintă cele mai apreciate postări recente. Logoul în formă de măr - pătrat - te duce fără să vrei cu gândul la Steve Jobs, la fel ca şi modul cum s-a dezvoltat Micle.
Ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara, a început să se gândească la construirea casei de vis. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze pozele găsite într-un dosar în calculator.
Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.
„Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine." Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online." Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul a început să aibă succes: „Eram student la Electronică şi Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite".
A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business, bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online.
„Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine. Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute." Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent. „La început trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face plăcere să ne puneţi în contact cu ei»".
Astfel, în şapte ani, vorba s-a dus, iar Micle primeşte zilnic cel puţin zece mailuri pe zi de la proiectanţi interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că e un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane".
Criteriile prin care alege între proiectele numeroase este „my personal taste"(gustul propriu), după cum îmi spune timişoreanul. După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea „elementului wow" care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% anual, iar dacă, la început, Micle căuta designul casei visurilor singur, în prezent lucrează cu zece angajaţi şi colaboratori pe partea care ţine de servere, web development, design, PHP, dar şi de conţinutul site-ului.
Costurile care se duc în direcţia plăţii acestora, la care se adaugă întreţinerea serverelor şi optimizarea constantă a site-ului necesită câteva mii de euro, variind în funcție de experimentele pe care le face, promovare şi alte aspecte care ţin de creşterea site-ului.
Piaţa globală şi în special Statele Unite ale Americii a fost targetul lui de la început, datorită familiarizării pieţei cu plăţile în online: „Lumea foloseşte fără ezitare orice în online. Acolo sunt banii, advertiserii, e mult mai simplu să monetizezi produsul", spune Micle, care lucrează cu agenţii de advertising din SUA, Londra şi Dublin şi care îi aduc clienţi precum HP, Samsung, Microsoft. Clienţii din România sunt contactaţi tot prin intermediul agenţiilor de advertising străine. De pildă, prin Google campanii ale unor clienţi precum Lidl, Praktiker sau mercador.ro au apărut pe site-ul lui.
Programul şi-l face singur, având zile în care petrece fie două ore în online, fie zece, dar nu se relaxează niciodată foarte mult, din cauza competiţiei care vine din toate colţurile lumii: „Când dorm, lucrează cei din SUA, când mă trezesc lucrează cealaltă parte a globului, e un business nonstop". Iar secretul din spatele faptului că revin mereu clienţii, unii chiar şi de trei ani, este, din perspectiva lui Micle, experienţa: „Dacă eram taximetrist, eram toată ziua în taxi. Aşa, sunt mereu în online. Multă lume nu reuşeşte pentru că, în prezent, în lumea tehnologiei sunt foarte multe unelte şi foarte multe aspecte de analizat. Eu, de pildă, am peste 50 de tool-uri peste care mă uit zilnic".
Timişoreanul lucrează cu o serie de programatori şi designeri, care pot să creeze absolut orice, dar nu sunt specializaţi în creşterea unor astfel de produse. Motive pentru care, zilnic, primeşte întrebări despre „reţeta creşterii". Singura explicaţie este atenţia la tot ce ţine de site, de la culori până la cele mai mici butoane.
În ce priveşte materializarea visurilor legate de casele din toate colţurile lumii, acestea au rămas doar la stadiul de proiect fiindcă Micle este încă hotărât să rămână în ţară, în Timişoara, şi să îşi ia vacanţe lungi: anul trecut, de pildă, a stat doar şase luni în ţară, iar restul anului a fost plecat în ţări precum Republica Dominicană, Thailanda, Austria, Israel, etc. „Natura businessului îţi permite să te duci oriunde."
Până când se va ocupa de Freshome? Micle e hotărât să iasă din afacere la un moment dat, dar doar dacă o companie precum AOL sau Conde Nast i-ar face o propunere. Banii nu reprezintă principalul argument pentru antreprenorul care a primit până acum şi oferte de 3 milioane de euro. „Momentan lucrez pentru a creşte, mă concentrez pe proiect, cred că dacă fac în continuare o treabă bună, voi fi observat, mă va descoperi lumea într-un fel sau altul. Mie îmi place ce fac, stau cu drag la calculator."
Sursa: Ioana Matei, postat la 11 martie 2014
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tema_1 Intreprinzatorul, Ideea de afacere, Analiza de macromediu FG.doc
- Tema_2 Analiza mediului concurential FG.doc
- Tema_3 Managementul strategic al afacerii FG.doc
- Tema_4 Cercetarea de marketing.doc
- Tema_5 Piata.doc
- Tema_6 Finantele afacerii.doc
- Tema_7 Prezentarea planului de afacere.doc