Corupția - o problemă a sistemului serviciilor publice

I.Noțiuni introductive

Corupția în administrația publică românească a fost un subiect căruia nu i s-a acordat prea multă importanță. După Revoluția din 1989, administrația a tratat fenomenul de corupție doar din punctul de vedere al formelor sale, dar și acest mod de a abordare a fost unul superficial.

Odata cu noul mileniu, legislația românescă a adoptat norme privind combaterea corupției și stimularea funcționarilor publici. Un exemplu în acest sens, ar fi emanarea de către Parlament a Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de coruptie.

Cu toate că în țara nostră, cadrul normativ privind corupția s-a ridicat la standarde europene, fiind unul competent, nu poate asigura etica administrației publice.

În urma abordării acestui subiect de către administrație, s-a încercat definirea corupției în mai multe moduri:

a) Din punct de vedere social: ,, Corupţia este un fenomen social grav, cu o amploare deosebită, cu forme variate şi complexe, manifestate până la cele mai înalte niveluri ale societăţii. Ea reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, constituind o negare a drepturilor omului şi o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiţie, erodând principiile unei administraţii eficiente, punând în pericol stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor statului şi a reprezentanţilor acestora, cât şi pentru dezvoltarea economică şi socială.’’( Păceșilă, pag.114, 2004)

b) Din punct de vedere juridic: ,, Corupția...încălcarea integrității, virtuții a unui principiu moral dat; incitare la faptă, prejudiciabilă prin utilizarea unor mijloace incorecte și ilegale.’’(Danileț, pag. 5, 2009)

c) Conform DEX: ,, Corupția este o abatere de la moralitate, de la cinste și de la datorie. ’’

II.Nivelul și formele corupției în România

De-a lungul timpului, corupția a îmbrăcat mai multe forme, atât în domeniul juridic cât și în cel administrativ.

Deasemenea, acest fenomen are loc la diferite scări în funcție de numărul de persoane și modul în care afectează sistemul, astfel:

a) După numărul de indivizi, corupția este la un nivel redus și nu afectează interesul major al unui stat(ex: corupția unui cadru medical sau a unui funcționar)

b) După gradul de afectare: marea corupție-are efecte asupra întregii comunități, iar costurile acestea sunt suportate de toți cetățenii ; și corupție sistematică- se datorează conflictelor de interese, puterii monopoliste, lipsei de transparență(ex: mita, șantajul și deturnarea de fonduri).

O clasificare a formelor de corupție a fost reglementată de Codul Penal și Legea 78/2000, din care enumerăm:

a) Darea- luarea de mită: implică 2 sau mai multe persoane care dau un bun sau alt serviciu și care îl solicită sau îl primește pentru îndeplinirea licită sau ilicită a unui act ce intră în atribuțiile de serviciu( Burduș, Căprărescu, pag 486, 1999)

b) Traficul de influență: se referă la promisiunea unei persoane care influențează un agent public pentru a înfăptui sau nu un act ce ține de competența sa.

c) Primirea de cadouri: primirea de foloase materiale sau nemateriale în timpul exercitării atribuțiilor.

d) Ungerea: darea de bunuri agenților oficiali pentru grăbirea desfășurării unei proceduri sau împiedicarea părții adverse de a interveni înainte.

e) Frauda: falsul intelectual, falsul în înscrisuri sau falsificarea de date de orice fel.

f) Șantajul: presupune folosirea presiunii sau forței în vederea obținerii anumitor avantaje.

g) Favoritismul: ajutarea persoanelor apropiate pentru dobândirea anumitor funcții.

h) Nepotismul: formă de favoritism ce constă în ajutarea rudelor sau soțului în condiții ilegale.

i) Delapidarea: deturmarea fondurilor publice.

j) Folosirea informațiilor confidențiale: utilizarea pentru propia persoană sau prieteni a informațiilor ce țin de exercitarea atribuțiilor de serviciu.

III.Mijloace de corupție

Bunurile și serviciile care au fost folosite ca mijloc de corupere sunt:

a) Bani

b) Bunuri date sub formă de cadou sau vândute la preț mic

c) Servicii (oferirea de excursii, sejururi, facilitarea cumpărării unei locuințe)

d) Favoruri (nu se depune plângere împotriva celui mituit)

IV.Modalități de corupere

Când fenomenul de corupție implică două sau mai multe persoane, contactul dintre acestea se produce astfel:

a) Direct- implică o încredere sporită între persoane, bazată fie pe prietenie, contacte precedente sau prin recomandarea unei persoane.

b) Indirect- aici se apelează la persoane denumite intermediari.

Interacțiunea dintre persoane se poate produce pentru un singur act sau în mod repetat.

V.Cauzele fenomenului de corupție

Pentru a preveni și elimina fenomenul de corupție, trebuie găsite metode ce duc la combaterea sau diminuarea acestuia.

O primă cauză o reprezintă cadrul legislativ insuficient care nu face trimitere la măsuri manageriale eficiente care să reducă corupția.

Administrația publică are la bază normele juridice administrative. Claritatea și eficiența acestor norme elimină posibilitatea de interpretare în favoarea ilegalităților.

Pentru descurajarea fenomenului de corupție este necesar să se elimine neclaritățile și lacunele legislative care dau posibilitatea interpretării normelor în favoarea acestui fenomen.

O altă cauză este reprezentată de mediul în care o persoană își desfășoară activitatea. Din cauza lipsei de siguranță, promovarea pe o scară ierarhică pe criterii politice și nu de competență, duc la favorizarea fenomenului de corupție.

O a treia cauză o reprezintă lipsa de comunicare și transparență a instituțiilor publice.

Principiul transparenței este emanat de normele constituționale pentru asigurarea dreptului la informarea cetățeanului, dar reglementările menite să asigure acest principiu sunt incomplete și limitează opinia publică să acceseze informații.

Cel de-al patrulea criteriu face referire la gradul de politizare în administrația publică. Un exemplu în acest caz ar fi promovarea în anumite funcții a unor persoane subordonate unui partid în detrimentul persoanelor recrutate pe criteriul valoric.

O cauză foarte importantă este reprezentată de atitudinea pasivă a cetățenilor privind administrația publică. Datorită indiferenței cetățenilor în sesizarea cazurilor de corupție, acest fenomen are un mediu propice de dezvoltare, iar pentru combaterea acestei atitudini este necesar să se realizeze contact direct între cetățean și instituții și eliminarea barierei administrative.

Profesionalizarea și pregătirea funcționarilor publici reprezintă o altă cauză. Instruirea funcționarilor trebuie realizată de Institutul Național de Administrație și de Centrele regionale de formare prin care se organizează cursul de scurtă durată pentru perfecționarea persoanelor în domeniile de activitate în administrație publică.(Păceșilă, pag. 115-117, 2004)