Femei vs Bărbați în Leadership

1. Introducere

A fi lider înseamnă capacitatea de a influenţa pe cei care te vor urma spre realizarea scopurilor valoroase, semnificative şi provocatoare (mobilizatoare). Având în vedere că managerii trebuie să se concentreze în sensul ca lucrurile să se facă prin alţii, rezultă că funcţia de lider este o importantă funcţie a managementului. Această funcţie a evoluat de la concepţia lui Fayol potrivit căreia prin comandă sau ordin se va trece la îndeplinirea lucrului de cel căruia i se adresează comanda la funcţia de antrenare, respectiv antrenare-motivare şi în fine la forma actuală – funcţia de lider. Chiar dacă organizaţiile au devenit mari şi impersonale, oamenii se raportează încă la lideri şi fac acest lucru la fiecare nivel în organizaţie.

După efectuarea previziunii şi organizării, după definirea sarcinilor şi proiectarea posturilor şi după angajarea oamenilor pe posturi, managerii se confruntă cu problema determinării oamenilor să ducă la îndeplinire aceste posturi iar motivarea de a îndeplini posturile reclamă competenţa unui lider. Fără o conducere efectivă a oamenilor există o probabilitate redusă ca o organizaţie să-şi poată realiza scopurile.

A fi lider şi a fi manager nu este acelaşi lucru. Un manager este o persoană recunoscută formal în ierarhia organizaţiei. Un bun manager este întotdeauna un bun lider, dar un bun lider nu este în mod necesar un bun manager. Exercitarea funcţiei de lider (leaderschip-ul) nu este o noţiune uşor de definit. Reţinem ca definiţie “abilitatea de a influenţa prin comunicare activităţile altora, în grup sau individual, spre realizarea scopurilor valoroase, semnificative şi provocatoare.” Această definiţie arată că cineva nu poate fi lider decât dacă există oameni care să fie conduşi şi deci conducerea oamenilor implică practicarea competenţelor de influenţare pentru îndeplinirea scopurilor.

2. Leadership-ul în contextul schimbărilor actuale

Leadership-ul reprezintă fenomenul de influenţare a comportamentului subalternilor, cu ajutorul instrumentelor de natură psiho-socială (motivare, implicare în realizarea obiectivelor, generarea satisfacţiei). Ordway Tead defineşte lidership-ul ca fiind “arta de a influenţa oamenii pentru a-i determina să participe la realizarea unui obiectiv pe care ajung să îl considere dezirabil.”(The Art of Leadership). De asemenea, The Collins English Dictionary oferă mai multe sensuri pentru acest termen, printre care şi abilitatea de a conduce. G.A Cole defineşte conducerea ca “un proces dinamic de grup, prin care o persoană reuşeşte să-i determine, prin influenţă, pe ceilalţi membri ai grupului să se angajeze de bunăvoie în realizarea sarcinilor sau scopurilor grupului, de-a lungul unei anumite perioade de timp şi într-un context organizaţional particular.”

Din majoritatea definiţiilor se poate observa că procesul conducerii are un caracter psihosocial deoarece se sprijină pe trei elemente fundamentale: grupul, influenţa şi scopul.

Un aspect foarte important este acela că la baza leadership-ului se află spiritul de echipă, aceasta constând în acceptarea angajaţilor de a gândi, de a acţiona şi de a se comporta armonizat, în concordanţă cu un scop bine definit şi comun.

Printre problemele majore cu care se confruntă companiile din ziua de astăzi este şi aceea legată de adaptarea la tot ce înseamnă schimbare. Astfel, schimbările care au apărut în societate, pe piaţă, la nivel de clientelă şi de tehnologie, au forţat organizaţiile să dezvolte noi strategii şi căi de acţiune. Dintre cele mai dificile sarcini ale unui lider este aceea de a mobiliza oamenii să se adapteze la noile condiţii de muncă.

În ceea ce priveşte identificarea provocării de adaptare, este explicit faptul că – atunci cand organizaţia nu poate învăţa cu rapiditatea corespunzătoare să se adaptaze la noile tendinţe şi provocări, aceasta riscă să se îndrepte ireversibil spre declin. Heifetz şi Laurie consideră că pentru a reuşi să treci peste obstacolele adaptării, managerii trebuie să depaşească prejudecaţile conform cărora conducătorul comandă şi angajaţii execută. Soluţiile pentru realizarea adaptării vizează colaborarea tuturor membrilor dintr-o organizaţie şi asumarea unei responsabilităţi colective faţă de situaţiile problematice cu care se confruntă.

Un lider, indiferent de nivelul la care se află şi indiferent de felul cum este investit, trebuie să-i susţină pe oameni în confruntarea cu noile provocări, în ajustarea noilor valori, în modificarea perspectivelor şi în învăţarea noilor reguli.

3. Femei vs. bărbaţi în management

Întrebarea pe care şi-o pun multe persoane este legată de cine este mai potrivit într-un post de conducere. Cine este managerul perfect? E femeie, sau e bărbat?

De-a lungul timpului drepturile femeilor au fost reprimate în diferite moduri, negându-se şi punând pe seama norocului succesele şi inovaţiile desfăşurate la nivel managerial.

Chiar dacă trăim în secolul XXI, femeile manager încă sunt văzute cu un pic de reticienţă. În general, s-a observat că există o tendinţa ca femeile să fie mai des criticate faţă de bărbaţi pentru modul în care se comportă, se îmbracă, vorbesc etc.