Particularități ale sistemului informațional al managementului public

Tendinţe ale sistemului informaţional

Utilizarea computerelor în reţea

Informatizarea integrată a activităţilor din inctituţiile publice – contribuie la creşterea eficienţei schimbului de informaţii, de codificare şi decodificare a informaţiilor, programe de depistare automată a erorilor, limbaje simbolice, translatoare automate etc.

Accentuarea caracterului prevezional anticipativ al sistemului informaţional din administraţia publică – trebuie să asigure un timp minim necesar de răspuns la nevoile viitoare ale membrilor societăţii, la satisfacerea interesului public.

Tendinţe ale sistemului informaţional

Tendinţa influenţează calitatea deciziilor administrative adoptate, permite o mai bună corelare a conţinutului lor cu realitatea din unitatea administrativ-teritorială unde urmează a fi aplicate, accelerează procesul de executare a acestora, de realizare a obiectivului fundamental al managementului public.

Tema nr.3 Particularităţi ale subsistemului organizatoric al Managementului Public

Noţiunea de organizare.

Abordări fundamentale ale gîndirii formaliste cu privire la organizarea instituţiilor publice din administraţie.

Tipuri de structuri în administraţia de stat.

Relaţiile administrative şi relaţiile organizatorice.

Noţiunea de organizare

Termenul “a organiza” provine din limba franceză (organiser) şi înseamnă a acţiona metodic pentru asigurarea desfăşurării eficiente a unor activităţi.

Organizarea în managementul Public reprezintă un ansamblu de procese prin care potrivit cadrului legislativ se delimitează elementele componente ale sistemului administrativ în ansamblu şi ale fiecărei instituţii publice în parte, se precizează atribuţiile, sarcinile şi competenţele care revin componentelor acestuia, precum şi relaţiile care se stabilesc între ele în cadrul şi în afara sistemului în vederea satisfacerii eficiente a interesului public.

Abordări fundamentale ale gîndirii formaliste cu privire la organizarea instituţiilor publice din administraţie

Există 3 abordări fundamentale ale gîndirii formaliste privire la organizarea instituţiilor publice din administraţie.

Abordarea lui Max Weber (1864-1920).

Weber consideră că procesele administrative evoluează în progresie geometrică spre raţionalismului tehnologic, ceea ce înseamnă că pe măsura evoluţiei, ideile cîştigă în coerenţă şi devin sistematice. Prin urmare, Weber susţinea că birocraţia este un element major în această evoluţie complexă.