Poluarea Apelor

5.1. Resursele de apa si calitatea lor

Apa este un factor indispensabil vietii. De aceea, în jurul surselor de apa s-a

dezvoltat o diversitate de biocenoze si chiar civilizatia umana a fost atrasa de aceste zone.

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, necesarul minim de apa

pentru un om este de 5 l /zi, din care 1,5 - 2 l se consuma ca atare, iar restul se retine din

alimente, sau apare din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2,5 - 3 l /zi, diferenta

pâna la 3 - 5 l / zi aparând din activitati fizice si datorita temperaturii ambiante. Totusi,

omul utilizeaza în medie, pe glob, 100 l apa / zi pentru operatii de spalare, pregatirea

hranei si alte activitati în gospodarie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o

regiune la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu este de 3 l / zi în Africa si de

peste 1000 l / zi la New York. Consumul de apa a crescut în timp: 500 km3 în 1974 si

aproximativ 1400 km3 în anul 2000.

Resursele de apa

Resursele de apa sunt de 1,37 miliarde km3 , din care 97,2 % sunt localizate în

mari si oceane si 2,7 % în apele subterane si de suprafata. Apele de suprafata reprezinta

doar 0,002 %. Din apele dulci, doar 1,44 % sunt lichide, restul fiind ghetari.

Disponibilul de apa este de numai 20000 km3 , echivalent a 4 % din resursele de

apa dulce, sau 1: 700000 din oceanul planetar. Resursele de apa sunt asadar limitate,

raspândite neuniform pe glob, iar prin poluare volumul lor devine si mai redus.

România dispune de resurse sarace de apa, de 1700 t/ locuitor, în comparatie cu

media pe Europa de 4000 - 5000 t/ locuitor. Aceste resurse se caracterizeaza prin: -

raspândire inegala în teritoriu; - aspect torential în majoritate, la munte si deal; - regim

hidrologic instabil; - provoaca inundatii cu mare frecventa. Apa potabila este însa de

buna calitate.

Consumatorii de apa sunt: industria, agricultura, consumul casnic, transportul,

serviciile. Consumurile specifice de apa în industrie sunt diferite, de la domeniu la

domeniu. De exemplu, 15 - 45 m3 / t fonta, 12 - 20 la otel, 6 - 10 la carne, 10 - 20 la

sapun, 100 - 150 la zahar. In zootehnie, la adapat taurine se consuma 50 - 60 l/ zi, la

spalat grajduri 30 - 40, etc. Se apreciaza ca agricultura în general, nu mai restituie apa

utilizata.

Pentru cresterea consumuluide apa sunt necesare urmatoarele masuri tehnice si

economice: - recircularea apelor în industrie; - amenajarea complexa a bazinelor

hidrografice, deci utilizarea în energetica, alte domenii industriale, irigatii, agrement,

piscicultura; - amenajarea de lacuri pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor; -

corectarea unor cursuri de ape; - gospodarirea economica a apelor.

Pentru rezolvarea contradictiei: consum sporit de apa si resurse limitate este

absolut necesara si protectia apelor împotriva poluarii, care altfel ar scoate din uz

volume mari de apa. De aceea sunt necesare: - aplicarea legislatiei pentru protectia

apelor; - existenta de statii de poluare a apelor pentru toti agentii poluanti; - optimizarea

amplasarii obiectivelor care polueaza, cu capacitatea râurilor receptoare de ape uzate; -

crearea de zone protejate.

Calitatea apelor

Calitatea apelor este stabilita prin standarde, datorita importantei pe care o

prezinta pentru siguranta vietii si pentru desfasurarea activitatilor economice. In România

sunt în vigoare: STAS 1342 - 91 pentru calitatea apei potabile, STAS 4706 - 88 pentru

apele de suprafata, STAS 9450 - 73 pentru apele necesare irigatiilor, Norme de igiena

pentru stranduri organizate si o serie de decrete, pentru precizari.

Calitatea apelor se exprima prin indicatori, stabilizati si calculati în urma unor

analize efectuate atât la apele de suprafata, cât si la cele subterane. La apele de suprafata

se determina: - indicatori organoleptici; - suspensii; - pH; - CCO; - oxigenul dizolvat; -

CBO; - azotul total; - analize biologice, toxicologice, bacteriologice, de radioactivitate,

eutrofizare, etc. La apele subterane se determina: - pH-ul; - reziduul fix; - CCO.

In anumite situatii se mai analizeaza din ape urmatoarele continuturi de substante:

detergenti, pesticide, metale neferoase, fenoli, hidrocarburi, clor, azotat, fluor, iod, fier,

mangan, indicatori de eutrofizare, etc.

Indicatorii organoleptici sunt: culoarea apei, gustul si mirosul.

Suspensiile din apa se determina dupa sedimentare si se exprima în ml/ l.

pH-ul reprezinta reactia acida, neutra, sau bazica a apei, deoarece:

pH = - log / H+/

unde /H+/ reprezinta concentratia ionilor de hidrogen din solutie. Mediul acid are pH < 7,

mediul neutru are pH = 7, iar cel bazic, pH > 7.

CCO reprezinta consumul chimic de oxigen, respectiv cantitatea de substante ce

se pot oxida la rece, sau la cald, sub actiunea unor oxidanti ca KMnO4, sau K2Cr2O7

(mg/l).

Oxigenul dizolvat în apa se exprima în mg/ l. Continutul de oxigen dizolvat în apa

scade cu cresterea temperaturii astfel: la 00 C - 14,65 mg O2/dm3, la 100 - 11, 27; la 200 -

9,02; la 300 - 7,44. Conform prevederilor STAS 4706 - 88, limita continutului de oxigen

de la care o apa se considera degradata este de 6 mg / dm3 .

CBO5

20 - consumul biologic de oxigen, reprezinta cantitatea de oxigen consumata

de microorganisme pentru descompunerea biochimica a substantelor organice din apa, în

timp de 5 zile, la 200 C (conditii standard). Se calculeaza astfel:

mg CBO / dm3 = A - B

unde: A - oxigenul din apa recoltata; B - oxigenul ramas în apa dupa 5 zile.