Studiu pe piața berii - analiza pieței bunului sau serviciului

Berea este produsul alimentar obtinut din fermentarea partiala a mustului de malt si are o bogata valoare trofica data de glucidele, proteinele si zaharurile din compozitia sa. Fabricarea bauturilor fermentate obtinute din cereale este cunoscuta din Antichitate cand in Babilon se pregateau peste 30 de tipuri de astfel de bauturi.

Berea poate fi preparata la domiciliu cu mare usurinta. Ca incepator, aveti mult mai multe sanse de reusita decat in cazul vinului sau al tuicii. Spuma abundenta a unei beri preparate ca la carte si culoarea sa aurie poate incanta ochiul la fel ca si aspectul unui vin de calitate. Ingredientele sunt ieftine si la indemana oricui, iar procedura de preparare este, de asemenea, extrem de simpla.

Berea este unul dintre putinele produse al caror consum a crescut constant dupa 1989. Pana in 2003, consumul era de aproximativ 12 milioane de hectolitri, cu o crestere de 12% fata de 1989, fiecare roman "dand peste cap", in medie, 54 de litri de bere anual.

Productia totala de bere va insuma anul acesta 15 milioane de hectolitri, cu doar 3.7 procente mai mult fata de anul trecut. Un element cheie in consumul de bere a fost, conform producatorilor, si starea meteorologica de anul acesta, mai putin favorabila consumului

In proportie de 80% piata berii din Romania este detinuta de producatorii straini. Restul de 20 de procente le revin producatorilor autohtoni, care se vad indepartati de concurenta. Reprezentantii Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), atesta ca berea autohtona va disparea in cativa ani de pe piata.

Investitiile impresionante si turnirurile publicitare ale principalilor producatori de bere autohtoni au inceput sa produca efecte. Daca in ultimii trei ani consumul mediu de bere in Romania nu depasea nici in ruptul capului 12 milioane de hectolitri, anul trecut acesta a trecut de 14,5 milioane.

Aceste cifre au dat idei atat guvernantilor, care au majorat imediat accizele la bere, cat si marilor producatori, acestia hotarand sa reinfiinteze o asociatie a berarilor, organizatie la care se renuntase de anul trecut. Datele au schimbat optica producatorilor. In fapt, cele patru companii fondatoare ale asociatiei au, impreuna, un numar de 4.400 de angajati, investitii cumulate in valoare de circa 420 milioane de euro, iar in 2004 au platit taxe si impozite catre stat de peste 100 de milioane de euro.

Disparitia cu cantec a primei asociatii, formata in 1992 si transformata, in 2001, intr-un patronat al producatorilor de bere, a fost insotita de palide aplauze ale micilor producatori de bere. Acestia, in numar destul de mare, dar cu un volum de productie de aproximativ 200.000 de hectolitri anual, s-au vazut atunci, ca si acum, ramasi in anticamera organizatiei infiintate de marii producatori.

Principalii ofertanti

Principalii afertanti de pe piata romaneasca sunt Brau Union SA, Compania de Bere Romaneasca SA (CBR), Interbrew si United Romanian Brewries Bereprod SRL (URBB), patru firme care, potrivit propriilor declaratii, detin, in total, 70% din piata autohtona a berii. Aceleasi companii au reinfiintat asociatia "Berarii Romaniei". Si sa nu uitam nou intratul pe piata, European Dirinks care incepe sa absoarba din cota de piata din ce in ce mai mult.

Compania de Bere Romania, detinuta de SAB Miller, are patru fabrici (Cluj, Timisoara, Buzau, Brasov), o capacitate de productie de 3 milioane hectolitri pe an si detine circa 22% din piata nationala. Ursus Cluj este a treia societate din judet din punctul de vedere al cifrei de afaceri si cel mai mare contribuabil la veniturile municipalitatii.

Grupul SAB a investit in Romania peste 100 de milioane de dolari, iar in anii urmatori va mai investi alte 50 de milioane dolari. Impunerea marcii Ursus nu s-a facut nici la voia intamplarii si nici in virtutea unei traditii de cateva zeci de ani.

Performanta a fost atinsa in doar 8 ani, iar asta se datoreaza in mare masura banilor investiti si intelegerii actionarilor fata de importanta marcii. Prin 1992, noul actionar de la Ursus a incercat sa-si impuna brandul propriu. Ursus a devenit o valoare, impunerea brandului pe piata necesitand insa eforturi de peste 50 de milioane euro.