Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue

Seminar
7.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 10 fișiere: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 21769
Mărime: 968.09KB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Extras din seminar

1. Reprezentarea Ecuaţiilor Intrare - Stare - Ieşire

Un Sistem Dinamic Liniar Continuu, Multivariabil, Invariant În Timp Se Poate Modela Sub Forma Ecuţiilor Diferenţiale Intrare - Stare - Ieşire Astfel:

(1)

În Care Variabilele Implicate Sunt:

- Vectorul Intrării, - Vectorul Ieşirii, - Vectorul De Stare.

Matricile Care Intervin În Modelul (1) Definesc Parametrii Sistemului şi Sunt Reale , Constante, De Următoarele Tipuri:

, , ,

Mediul Matlab Este Dezvoltat Cu Un Pachet De Funcţii Care Asigură Configurarea, Determinarea Răspunsurilor (Tipice Sau Oarecare), Studiul Unor Proprietăţi Specifice Sistemelor Dinamice Formalizate Prin Ecuatii De Tip (1). Mediul Matlab Se Dovedeşte Astfel Un Instrument Deosebit De Util În Simularea Respectiv Analiza şi Sinteza Sistemelor Dinamice Liniare Multivariabile.

Funcţiile Matlab Dedicate Studiului Comportării Sistemelor Liniare Utilizează Ca Argumente De Intrare Matricile A, B, C, D (Care Se Vor Declara Ca Variabile Matriceale De Tip Matlab) Definitorii Conform (1) Pentru Modelul Sistemului.

2. Configurarea Sistemelor Dinamice Liniare

Deducerea Unui Model Analitic De Tip Intrare - Stare - Ieşire Pentru Un Sistem Dinamic Liniar Face Apel La Specificarea Ecuaţiilor Fizico - Chimice (De Bilanţ) Ce Caracterizează Dinamica Instalaţiei Modelate.

Se Vor Defini Corespunzător Mărimile De Intrare şi Ieşire, Respectiv Variabilele De Stare Ale Sistemului (Acestea Din Urmă Fiind Acele Mărimi Fizice Ce Descriu Acumulări Energetice, De Substanţă Sau Informaţie). Construirea Efectivă A Modelului (1) Al Sistemului Se Realizează Prin Prelucrarea Corespunzătoare A Ecuaţiilor De Bilanţ. În Cazul Sistemelor De Complexitate Ridicată Metoda Este Greoaie, Practicându-se Tehnica Divizării Sistemului În Subsisteme, Modelarea Separată A Subsitemelor, Urmată De Reconfigurarea Ansamblului ţinând Cont De Conexiunile Existente Între Subsisteme (Uzual Explicitate Sub Forma Schemelor Bloc).

Corespunzător Există Funcţii Matlab Cu Rolul De A Crea Reprezentarea Intrare - Stare - Ieşire Echivalentă Unei Configuraţii Specificate De Două Sisteme Dinamice Definite Prin Parametrii Conform (1) , Adică:

(2)

Funcţiile Matlab De Configurare Sunt:

Append

- Asamblează Modelele De Tip (2) Într-o Configuraţie De Tip "Reuniune", În Care Se Regăsesc Identic Subsistemele Componente, Precum şi Intrările şi Ieşirile Acestora:

(3)

- Sintaxa De Apelare:

>> [A,B,C,D]=append(A1,B1,C1,D1,A2,B2,C2,D2);

Unde A, B, C, D Reprezintă Matricile Sistemului Rezultant (3), Respectând Semnificaţiile Din (1).

Parallel

- Construieşte Modelul Intrare- Stare- Ieşire Rezultat Din Cuplarea În Paralel A Sistemelor (2), Adică Având Ieşirea

(4)

- Sintaxa De Apelare:

>> [A,B,C,D]=parallel(A1,B1,C1,D1,A2,B2,C2,D2);

Unde A, B, C, D Reprezintă Matricile Sistemului Rezultant (4), Respectând Semnificaţiile Din (1).

Series

- Construieşte Modelul Intrare- Stare- Ieşire Rezultat Din Cuplarea În Serie A Sistemelor (2), În Care Ieşirea Primului Este Conectată La Intrarea Celui De Al Doilea, Adică

- Sintaxa De Apelare:

>> [A,B,C,D]=series(A1,B1,C1,D1,A2,B2,C2,D2);

Unde A, B, C, D Reprezintă Matricile Sistemului Rezultant, Respectând Semnificaţiile Din (1).

Feedback

- Construieşte Modelul Intrare- Stare- Iesire Cu Intrarea U şi Ieşirea Y, Pornind De La Sistemele (2), Prin Conectarea Lor Astfel Încât Sistemul 1 Este Plasat Pe Calea Directă, Respectiv Sistemul 2 Se Situează Pe Calea De Reacţie Negativă În Raport Cu Sistemul 1.; Corespunzător Se Asigură Condiţiile Funcţionale .

- Sintaxa De Apelare:

>> [A,B,C,D]=feedback(A1,B1,C1,D1,A2,B2,C2,D2);

Unde A, B, C, D Reprezintă Matricile Sistemului Rezultant, Respectând Semnificaţiile Din (1)

Blkbuild

- Construieşte O Structură De Stare Bloc Diagonală, Fiecare Bloc Corespunzând Câte Unui Subsistem Reprezentat Prin Funcţie De Transfer Monovariabilă (Aceste Funcţii De Transfer Se Vor Defini În Matlab Prin Specificarea Vectorială A Coeficienţilor Polinomiali De La Numărător, Respectiv Numitor); Subsistemele Sunt Astfel Reunite Într-o Structură Unică, Fără A Se Specifica Conexiunile Funcţionale Dintre Ele; Aceste Conexiuni Se Pot Defini Ulterior Cu Funcţia Connect (Utilizarea Celor Două Funcţii Permite Modelarea Intrare - Stare - Ieşire A Sistemelor Definite Prin Scheme Bloc De Complexitate Ridicată).

- Funcţia Foloseşte Parametri Globali Care Nu Trebuie Precizaţi La Apel, Dar Care Trebuie Să Fie Definiţi În Spaţiul De Lucru Matlab, Înainte De Apelarea Funcţiei:

Nblocks Numărul Blocurilor (Subsistemelor);

N1......Ni Numărătorii Funcţiilor De Transfer Ale Subsistemelor;

D1......Di Numitorii Funcţiilor De Transfer Ale Subsistemelor;

- Rezulatele Vor Fi Înscrise În Variabilele A,B,C,D, Reprezentând Matricile Sistemului Bloc Diagonal Rezultat Conform (1).

- Sintaxa De Apelare:

>>Blkbuild

Preview document

Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 1
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 2
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 3
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 4
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 5
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 6
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 7
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 8
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 9
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 10
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 11
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 12
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 13
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 14
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 15
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 16
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 17
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 18
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 19
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 20
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 21
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 22
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 23
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 24
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 25
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 26
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 27
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 28
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 29
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 30
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 31
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 32
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 33
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 34
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 35
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 36
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 37
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 38
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 39
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 40
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 41
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 42
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 43
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 44
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 45
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 46
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 47
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 48
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 49
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 50
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 51
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 52
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 53
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 54
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 55
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 56
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 57
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 58
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 59
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 60
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 61
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 62
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 63
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 64
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 65
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 66
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 67
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 68
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 69
Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare, Continue - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • TSI_1.DOC
  • Tsi_10.doc
  • TSI_2.DOC
  • TSI_3.DOC
  • TSI_4.DOC
  • TSI_5.DOC
  • TSI_6.DOC
  • TSI_7.DOC
  • Tsi_8.doc
  • Tsi_9.doc

Alții au mai descărcat și

Matematici Speciale

Laboratorul 1 1. Sum: aceasta functie calculeaza suma elementelor unei matrici. Pentru a defini o matrice, tastaţi la linia de comanda in Command...

Vectori în spațiul euclidian

1 No¸tiuni preliminare 1.1 Segmente orientate Vom nota cu E3 spa¸tiul euclidian tridimensional. De…ni¸tia 1.1.1 Vom numi segment orientat un...

Catalizatori Matematici

“CATALIZATORI MATEMATICI” Utilizarea termenului de catalizator a fost facuta pentru prima oara de catre BERZELIUS (1779 – 1848), acesta fiind si...

Ecuații diferențiale

Capitolul 1 Ecuatii diferentiale an univ 2001/2002 Teoria ecuatiilor si a sistemelor diferentiale reprezinta unul din domeniile fundamentale...

Algebră liniară

SEMINARUL NR.1 ALGEBRØA LINIARØA 1 an univ. 2006/2007 1. SØa se calculeze determinant¸ii: a) 2 1 3 3 2 0 2 1 2 b) 2 2 1 1 1 3 3 2 1 0...

Formule matematică

Media aritmetica: Media aritmetica ponderata: Mediaarmonica: Media armonoca ponderata: Media geometrica: Media geomatrica ponderata:...

Ecuații Diferențiale

ECUATII DIFERENTIALE 1. Sa de integreze ecuatia diferentiala de ordinul întâi liniara 00cos1==), y( xy tgxy' Solutie: Ecuatia omogena atasata...

Sisteme Dinamice

CAPITOLUL I SISTEME DINAMICE LINIARE 1.1 Reprezentarea in spatiul stãrilor 1.1.1 Sisteme dinamice liniare continue Un sistem (dinamic) liniar...

Te-ar putea interesa și

Abordarea Sistemelor Energocibernetice în Concepție Arhemică în Vederea Creșterii Eficienței Investițiilor

Data fiind importanta strategica a Sectorului Energetic National în dezvoltarea pe baze durabile a economiei românesti, evolutia acestuia trebuie...

Stabilitatea la Mici Perturbații și Tranzitorie a Sistemelor Electroenergetice

1. SISTEMUL ELECTROENERGETIC Un ansamblu de echipamente electrice interconectate într-un spaţiu dat şi reprezentând un tot unitar, cu o...

Sinteza și Analiza Structurilor de Reglare pentru Sistemul Dinamic Stabilizator de Ruliu

CAPITOLUL 1 PROBLEMATICA SISTEMELOR DINAMICE 1.1. Aspecte generale privind noţiunea de sistem În general noţiunea de sistem este utilizată în...

Teoria Sistemelor

Reprezentarea Sistemelor Dinamice Liniare Multivariabile prin Matrice de Transfer 1. Matricea de transfer; legatura cu reprezentarile de tip...

Laboratoare Matlab - Teoria și Controlul Sistemelor

Matlab Lectia 1 Introducere & Bazele Controlului Ce este Matlab? • Inventat de Cleve Moler in anii 1970s pentru a usura acesul studentilor la...

SNR

Introducere 1.1. Funcţii continuale şi funcţii discrete în timp 1.1.1. Definiţia funcţiilor continuale şi discrete în timp Orice funcţie y : T...

Procesoare Digitale de Semnal

SISTEMUL DE DEZVOLTARE DSProto 32 CU PROCESORUL DE SEMNAL TMS 320C32 Prezentare generală Pentru dezvoltarea unor aplicaţii cu ajutorul...

Sisteme

CAPITOLUL 1 Sisteme în reprezentare structurală Acest capitol introductiv este consacrat obţinerii modelului structural, numit şi pe stare, sau...

Ai nevoie de altceva?