Fiziologie LP nr 8 - Secreția biliară

SECRETIA BILIARA

Una din principalele functii ale ficatului este de a secreta bila intr-o cantitate de 600-1000 ml/zi.

Rolurile bilei

1. Digestia si absorbtia grasimilor cu ajutorul acizilor biliari care au 2 functii importante: a) ajuta la emulsificarea particulelor mari lipidice in particule mai mici, care sunt mai usor supuse actiunii enzimatice a lipazelor din sucul pancreatic; b) ajuta la absorbtia compusilor lipidici digerati prin membrane mucoasei intestinale.

2. Contribuie la excretia din sange a bilirubinei, compus de degradare a hemoglobinei, si a colesterolului (1).

Procesul fiziologic al secretiei biliare

Exista 3 etape in procesul de formare al bilei:

1. hepatocitele secreta activ bila in canaliculii biliari;

2. ductele biliare intra si extrahepatice (ductele biliare terminale - ductul hepatic - ductul biliar comun) transporta bila si secreta in ea un fluid apos, bogat in ioni de HCO3-; in cursul acestor 2 prime etape, se secreta aproximativ 900 ml/zi de bila hepatica;

3. intre mese, aproximativ jumatate din bila hepatica (450 ml) patrunde in vezica biliara, care depoziteaza bila si realizeaza indepartarea isoosmotica a apei si sarurilor. Astfel, colecistul concentreaza de 10-20 de ori substantele solubile ramase in bila (sarurile biliare, bilirubina, colesterolul si lecitina).

In concluzie, cei 500 ml/zi care sunt eliminati in duoden prin ampula lui Vater, sunt un amestec de bila hepatica diluata si bila veziculara concentrata (2).

Figura nr. 1 Structura arborelui biliar (din Boron WF, Boulpaep EL Medical Physiology, updated second edition, 2012)

Figura nr. 2 Secretia hepatica a bilei si golirea vezicii biliare (din Hall JE, Guyton AC Guyton and Hall Textbook of Medical physiology, 13th edition, 2016)

Formarea bilei la nivelul hepatocitelor este un proces activ, sensibil la schimbarile de temperatura si la prezenta inhibitorilor metabolici. Acest proces necesita secretia activa, dependenta de energie, a substantelor solubile organice si anorganice in lumenul canalicular, urmata de miscarea pasiva a apei. Aceasta miscare a apei prin jonctiunile stranse dintre hepatocite ajuta la transportul si al altor ioni. Asfel, bila canaliculara este un fluid isoosmotic (≈ 300 mosm/Kgc) (2).