Microbiologie

STERILIZAREA

Noţiunea de steril semnifică lipsa totală a oricărei forme de viaţă de pe suprafaţa şi din interiorul obiectelor, a substanţelor lichide şi/ sau solide. Sterilizarea constă deci, în totalitatea mijloacelor ce duc la distrugerea sau îndepărtarea completă a microorgasnismelor (bacterii în formă vegetativă sau spori, fungi, protozoare, virusuri).

- sporii reprezintă forme de rezistenţă a bacteriilor ( temperaturi extreme, mediu uscat,etc)

Metodele de sterilizare sunt:

- prin agenţi fizici: 1. căldura uscată şi căldura umedă;

2. radiaţiile;

3. filtrarea;

4. ultrasunetele

- agenţi chimici: 1. oxid de etilen

2. - propilolactona

3. glutaraldehida

4. formaldehida

AGENŢII FIZICI FOLOSIŢI ÎN STERILIZARE

I. CĂLDURA

Bacteriile în forma lor vegetativă, cât şi sporii bacterieni şi virusurile sunt distruse prin căldură, prin carbonizarea şi coagularea proteinelor.Durata sterilizării depinde de temperatură, presiune, umiditatea mediului în care are loc sterilizarea, precum şi de performanţa aparatului utilizat.

Sterilizarea prin căldură uscată.

1. Flambarea constă în trecerea obiectelor direct prin flacără; este o metodă de sterilizare specifică laboratorului de microbiologie, utilizată pentru ansa de platină ( bacteriologică), care se încălzeşte până la incandescenţă, când se atinge temperatura de 3200  C; operaţiunea se efectuează înainte şi după orice manoperă efectuată cu ansa; gâtul baloanelor şi eprubetelor înainte de deschidere şi după închidere;

- fiolele cu produse liofilizate, după deschidere şi înainte de solvirea conţinutului;

Stropirea cu alcool şi aprinderea unor instrumente de mică chirurgie, ace de seringă, etc. este o metodă incorectă, care nu se recomandă nici în situaţii de urgenţă.

2. Sterilizarea prin căldură uscată în cuptorul Poupinel se realizează la 18o C şi durează o oră.

Prin acest procedeu se sterilizează: sticlăria de laborator, instrumente chirurgicale metalice, instrumente stomatologice .înainte de a fi introduse în cuptorul Poupinel, întreg instrumentarul se spală cu apă şi detergenţi, se clăteşte bine, se usucă şi se ambalează; în hărtie albă.

Controlul sterilizării: hârtia de ambalaj iniţial albă, trebuie să fie îngălbenită la sfârşitul sterilizării. Dacă a rămas albă, înseamnă că nu s-a atins temperatura de 1800C, iar dacă este carbonizată se va rupe în timpul manipulării obiectelor care au fost ambalate, compromiţând asfel sterilizarea.Un alt test constă în introducerea în cuptor a unor zaharuri cu punct de caramelizare cunoscut, în jur de 1800C.

3. Incinerarea este utilizată pentru sterilizarea materialului infecţios din laborator (tampoane de vată, bureţi, produse patologice, cuştile animalelor de laborator infectate).

Sterilizarea prin căldură umedă.

1. Fierberea în apă la 100 C, timp de 30 de minute, distruge formele vegetative ale bacteriilor şi virusurile, dar nu şi sporii, care ar necesita un timp mai îndelungat, de 4-5 ore.

- prin fierbere se pot steriliza: lenjeria şi vesela bolnavilor, şi profilactic, în epidemii, se fierb apa, fructele, legumele, laptele. Deoarece prin fierbere sporii nu sunt distruşi, această metodă este improprie şi nu se recomandă pentru sterilizarea instrumentarului chirurgical şi/ sau stomatologic.

2. Autoclavarea utilizează vapori de apă sub presiune, la 120C, timp de 30 de minute, şi este considerată metoda cea mai practică de sterilizare prin căldură umedă.

Autoclavul este un cazan metalic, cilindric, cu pereţi dubli, rezistenţi la presiune ridicată, prevăzut cu un sistem de închidere care asigură etanşeitatea, manometru, robinet de eliminare a aerului şi o supapă de siguranţă care se deschide când presiunea din aparat depăşeşte valorile de siguranţă. În interior, autoclavul prezintă un suport pentru obiectele de sterilizat şi un tub de nivel care indică nivelul apei.

La autoclav se pot steriliza:

-segmentele detaşabile ale aparatelor Laser, de masaj, electroterapie, etc. medii de cultură,

-obiecte din cauciuc (sonde, aleze),

- materialul infecţios provenit de la bolnavi şi produsele patologice ale acestora, recoltate pentru analize de laborator, sau utilizate în timpul diverselor manopere cosmetice sau de fizioterapie, casolete de vată, pansamente;

- echipamentul de protecţie al personalului, dar şi al pacienţilor ( clienţilor), prosoape, cearceafuri, cîmpuri de protecţie;

- întregul instrumentar metalic chirurgical şi stomatologic;

3. Pasteurizarea distruge doar formele vegetative ale bacteriilor, are însă avantajul păstrării vitaminelor în produsele alimentare. Este folosită pentru lichide cum sunt laptele, berea, vinul, sucurile de fructe, şi se realizează la diferite temperaturi, sub 100 C, cu durata variabilă.

Ultrapasteurizarea constă în injectarea de vapori supraîncălziţi direct în lichidul de sterilizat, menţinut sub presiune şi supus unei curgeri turbulente la 1500C , câteva secunde.

4.Tyndalizarea constă în încălzirea repetată, timp de 3 zile, câte 1-2 ore, la temperatura de 560- 900C, a unor medii albuminoase sau vaccinuri, care nu suportă alt tratament termic pentru sterilizare.

II. Sterilizarea prin radiaţii.

1. Radiaţiile ultraviolete (neionizante) sunt emise de lămpi bactericide cu lungimea de undă de 3537A.Prin această metodă sunt distruse bacteriile, virusurile, ciupercile în câteva minute şi sporii bacterieni în câteva ore.Aceste radiaţii sterilizează aerul şi suprafeţele netede şi curate;

- sunt utilizate pentru sterilizarea aerului în laboratoare de microbiologie, în institute de cercetare, cabinete de cosmetică, săli de tratament de orice fel ( inclusiv pentru fiziokinetoterapie).