Nursing - Studiu Caz Clinic

CAPITOLUL I.

PROCESUL DE NURSING

Notiuni introductive.

Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan – cadru de acordare a ingrijirilor atat pacientului, cat si familiilor, grupurilor sau comunitatii. Este un proces organizat si planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate.

Procesul de nursing este:

- Un mod de a gandi ca nursa

- Modalitate dea corela activitatile ce conduc la ingrijiri competente de nursing

- Un ciclu dinamic

- Orientare stiintifica de abordare a problemei de ingrijire

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea datelor – Aprecierea. Cuprinde:

- colectarea datelor

- validarea datelor

- organizarea datelor

- stabilirea profilului de sanatate

2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing

- analiza si interpretarea datelor

- identificarea problemelor

- enuntul diagnosticului de nursing

3. Planificarea ingrijirilor

- stabilirea prioritatilor

- stabilirea obiectivelor

- alegerea strategiilor

4. Implementarea. Cuprinde:

- culegerea de date noi

- efectuarea interventiilor

5. Evaluarea

- stabilirea criteriilor de evaluare

- evaluarea atingerilor obiectivelor

- identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor

Procesul de nursing are urmatoarele avantaje , beneficii pentru:

- cel care ofera asistenta medicala (asistentul medical):

- permite luarea deciziilor

- evidentiaza legalitatea actiunilor

- creste profesionalismul

- creste responsabilitatea, competenta

- posibilitatea de a cistiga incredere

- da satisfactie muncii

- cel care primeste ingrijiri (pacientul):

- participarea pacientului la propria ingrijire si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate

- beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi

- continuitate in ingrijiri

CAPITOLUL II.

CALITATILE VIETI IN MEDICINA

Calitatea vietii este data de perceptiile indivizilor asupra situatilor lor sociale, în contextul sistemelor de valori culturale în care traiesc si în dependenta de propriile trebuinte, standarde si aspiratii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea vietii în medicina se întelege bunastarea fizica, psihica si sociala, precum si capacitatea pacientilor de a-si îndeplini sarcinile obisnuite, în existenta lor cotidiana. O definitie utilitarista este propusa de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vietii reflecta preferintele pentru anumite stari ale sanatatii ce permit ameliorari ale morbiditatii si mortalitatii. Este vorba de urmatoarele dimensiuni ale calitatii vietii: