Bazele Merceologiei

1. BAZELE MERCEOLOGIEI

1.1.OBIECTUL, CONŢINUTUL ŞI SARCINILE MERCEOLOGIEI, CLASIFICAREA, COMPONENŢA ŞI STRUCTURA

MĂRFURILOR

1. Prezentaţi sortimentul mărfurilor (gama sortimentală): noţiune, semnificaţia şi rolul social-economic, tipurile şi definiţia lor, laturile şi principiile formării, caracteristicile calitative, indicii cantitativi şi metodele determinării.

Gama sortimentala - Ansamblu omogen de produse, destinat satisfacerii aceleiasi nevoi generice, avind caracteristicile esenţiale similare privitoare la materia primă din care sunt obţinute, si aceeasi tehnologie de fabricaţie.

Cand o firma realizeaza un numar mare de produse, le regrupeaza in clase (familii) de produse, fiecare reprezentand o gama distincta (spre exemplu, produse lactate, preparate din carne, produse de panificatie s.a). Numarul si diferentierea gamelor de produse reflecta gradul de diversificare. Structura gamei trebuie sa fie echilibrata - trebuie sa includa produse repartizate armonios, in diferite faze ale ciclului de viata comerciala a marcii. Fiecare gama se compune dintr-un numar variabil de linii de produse apropiate (spre exemplu, lapte de consum, cascaval, inghetata), alcatuite, la randul lor, din unul sau mai multe articole individuale, dezvoltate pornind de la un produs de baza, foarte atractiv (produs de apel) sau de inalta tehnologie (produs de prestigiu). Si acestea pot avea mai multe variante sau modele (diferite ambalaje, forme, dimensiuni, greutati, sistem de culori, design etc).

acelorasi canale de distributie, satisfac aceleasi nevoi sau nevoi diferite etc).

Dimensiunile gamei sortimentale se defines prin urmatoarele elemente:

• Largimea gamei , data de numarul de linii de produs care o compun

• Profunzimea gamei, data de numarul de produse distincte pe care le contine o linie

• Lungimea gamei, care semnifica suprafata pe care o acopera o gama de produse in satisfacerea unei anumite trebuinte. Se calculeaza prin insumarea profunzimilor gamei.

• Omogenitate - gradul de asociere a diferitelor linii de produse - produsele firmei pot fi distribuite prin intermediul acelorasi canale de distributie, satisfac aceleasi nevoi sau nevoi diferite etc.

Nevoile populaţiei sunt structurate în funcţie de venituri, pregătire profesională, aptitudini pe diferite niveluri. Acest lucru face ca şi produsele să fie diferenţiate în cadrul aceleaşi grupe sau subgrupe de produse pe niveluri de calităţi.

Ideea de mai sus poate fi exemplificată prin grupa de mărfuri electronice (radioreceptoare, televizoare, casetofoane, radiocasetofoane, pikupuri, videocasetofoane). Gama sortimentală a acestora precum şi nivelurile calitative la care se execută se adresează unor beneficiari cu resurse materiale mult diferite şi deci unor nevoi diferite.

Organizarea comercializării mărfurilor pe sisteme sortimentale care sunt complementare în utilizare asigură într-o măsură mai mare apropierea între cerere şi ofertă.

Innoirea permanenta a produselor presupune parcurgerea mai multoe etape:

-analiza produselor din fabricatie curenta

-alegerea variantelor optime de produs, dii punct de vedere calitativ si efficient.

Pntru stabilirea une concordante intre nevoi, structura sortimetala si calitate se face diagnosticarea calitatii produselor ( analiza comparative a indicilor principalilor caracteristici a produselr din fabricatie curenta cu cea dain strainatate);

-analiza rentabilitatii (analiza economica a fiecarui produs, care sa scoata la iveala efectul noncalitatii la un moment dat, effect care duce la scaderea vinzarilor si la declinul produsului pe curba lui de viata

-stabilirea locului produsului in ciclul sau de viata.