Blocul motor și chiulasa

Blocul motor (fig. 4.3) constituie scheletul motoruIui, fiind prevazut eu brate sau locasuri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este format din blocul cilindrilor (in partea superioara) si carterul (in partea infe¬rioara); poate fi sub forma unei piese compaete (autocamioanele Roman, Iveeo, Mercedes, Volvo sau autoturismele Dacia, Fiat, Skoda, Peugeot, Volkswagen, Ford, Toyota) chiar daca la unele dintre ele motorul este plasat transversal fata de axa longitudinala a automobilului sau demontabil, cum ar fi la motorul OLTCIT Club, sau Trabant 601 .

Fig.1. Organele fixe ale mecanismului motor:

I - bloc motor; 2 .. chiulasa; 3 --- garnitura dc chiulasa; 4 - capac chiulasa; 5 _.- garnitura pcntru capacu1 chiulasci; 6 .- bu~on pcntru alimcntarca motorului cu ulci; 7 - cilindru; 8 - capac distributic; 9 _. simcring ctan~arc; 10• capac lagar palicr cu scmicuzincti; II prczoane pcntru asamblarea chiulasei pe blocul motor; 12 -- carter volant; 13 baic ulci; 14 -- garnituri baic u1ei; 15 .- garnituri scmiinclarc baic ulci; 16 suport fixare motor; J7 - bu~on golirc ulci; 18 - inele etan~arc (carton special); 19 .. semicartcr infcrior; 20•• fercastra evacuare; 21-- fercastra balciaj (admisie cilindru);

22 - canal baleiaj; 23 fereastrfl admisic cartcr.

Blocul motor

Se obtine prin turnare din fonta cenusie cand cilindrii sunt demontabili (amovibili) sub forma de camasi de cilindru (motoarele D 797-05 autocamion Roman. Dacia 1310). sau din fonta aliata pentru motoarele cu cilindrii turnati cu blocul (Fiat. Lada). La unele autoturisme blocu1 motor poate fi turnat din aliaj de aluminiu (Skoda).

La autoturismul OLTCiT. cilindrii sunt turnati din fonta aliata cu aripioare exterioare pentru majorarea suprafetei de racire cu aerul iar carterul este turnat din aliaj de aluminiu sub presiune.

Dupa turnare. blocul motor se prelucreaza in interior si exterior pentru asamblarea diverselor componente ale motorului.

Blond motor 6 (fig. 4.3) este prevazut cu: locasurile interioare ale cilin¬drilor 1. cu pereti verticali despanitori. ale lagarelor paliere pentru arborele cotit 2 (formate din doua parti- jumatate solidara cu blocul si cealalta sub forma de capac asamblat cu suruburi): lagarele pot fi cu semicuzineti sau rulmenti (Trabant. Wartburg. la care capacele nu mai sunt separate, ci solidare cu carterul inferior). Numarul lagarelor paliere este deteminat in general de numarul cilindrilor dupa formula n + 1 (sapte lagare pentru motorul D 797-05, cinci pen¬tru Dacia 1310), plasate in partea inferioara a peretilor despanitori ai cilindrilor, pentru rigidizarea blocului: sunt si excetii unde numarul acestora poate fi n - 1 (trei lagare paliere cu semicuzineti la OLTCIT Club, sau trei lagare cu rulmenti la Wartburg). Locasurile 3 sunt destinate pentru lagarele arborelui cu came (sub forma de buse presate).

De remarcat ca locasurile lagarelor paliere ale arborelui cotit si cele ale ar¬borelui cu came se realizeaza simultan in carter pentru a asigura coaxialitatea lor.

Canalele 4 sunt destinate circulatiei uleiului, iar canalele 5 pentru circulatia lichidului de racire; de asemenea sunt prevazute locasurile 11 pentru tacheti, iar in partea anterioara carterul 6 prin capacu 8 (v. fig. 4.1), inchide angrenajul dis¬tributiei; aripile laterale 10, sunt destinate pentru fixarea blocului pe cadrul automobilului; la Dacia sunt suporturile laterale demontabile. din tabla, pentru montarea motorului pe caroserie; in toate cazurile fixarea se face prin intermediul unor suporti elastici de cauciuc.