Chestionarul

I. Definitia chestionarului

Ancheta prin chestionar are ca obiectiv producerea unei cunoasteri stiintifice. Aceasta nu se situeaza numai la nivel empiric, angajand si un punct de vedere teoretic, o viziune asupra lumii in potrivit careia un fapt social este determinat de alte fapte sociale. Astfel, utilizam chestionarul in cazul in care trebuie identificate efectele anumitor factori sociali.

Chestionarul este o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice cu functie de stimuli, in raport cu ipoteza cercetarii, care prin administrare de operatori de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmeaza afi inregistrat in scris.

II. Conceperea chestionarului

Prima operatie de selectie consta in delimitarea obiectului, a granitelor sale. Totodata trebuie definite inca de la inceput, macar provizoriu, notiunile care vor sta in centrul anchetei, cu scopul de a gasi indiactori adecvati. Dificultatea in aceasta faza consta in explicitarea unei proceduri pe care o practicam, cel mai adesea, inconstient.

Dupa ce am definit notiunea sau notiunile care constituie obiectul anchetei, terbuie gasiti indicatori empirici, mijloace de a evidentia empiric, de a masura.

Inainte de a elabora un chestionar, trebuie realizate concomitent trei operatii:

’ lectura a ceea ce s-a scris despre tema studiata, cunoasterea modului in care anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice conduita in cauza, a rezultatelor si limitelor cercetarilor anterioare;

’ ascultarea a ce spun actorii sociali despre propriile practici, in scopul familiarizarii cu practicile ce urmeaza a fi analizate; nu trebuie sa stii numai cum sa le vorbesti indivizilor, cum sa le pui intrebari, ci si sa fii atent la modul in care ei descriu activitatile la care participa;

’ elaboarea progresiva a unei problematici, a unei interogari retorice.

In ceea ce priveste partile chestionarului acestea sunt:

-una care se refera la obiectul propriu-zis al anchetei;

-alta care permite cunoasterea determinantilor sociali ai acestuia.

III. Clasificarea chestionarului

A.Dupa continut

- chestionare de date factuale- de tip administrativ, vizand fapte obiective, susceptibile de a fi observate direct si verificate de alte persoane

- chestionare de opinie-date de ordin subiectiv,imposibil de observat direct; se studiaza si atitudinile, motivatiile si interesele, dispozitiile si inclinatiile unei persoane

- chestionare speciale- cu o singura tema; se utilizeaza in studierea pietei sau comportamentului electoral

- Chestionare “omnibus”- cuprind mai multe teme; ofera posibilitatea de a surprinde interactiunea si conditionarea acestora

B.Dupa forma intrebarilor

1)Intrebari inchise (precodificate)- permit decat alegerea unor raspunsuri dinainte fixate, existand astfel posibilitatea cuantificarii raspunsurilor cu ajutorul unei scale. Acestea au cateva avantaje cum ar fi: faciliteaza analiza statistica, sprijina memoria celui anchetat, permit aplicarea unor chestionare cu mai multi itemi, sporesc anonimatul si securitatea celui anchetat. Inconvenientul acestui tip de intrebari este legat de ssugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor.

2) Inrebari deschise (libere, postcodificate). Acestea alsa libertatea unei exprimari personale, aducand un plus in cunoasterea particularitatilor populatiei. Un dezavantaj al acestui tip de intrebari este ca sunt greu de codificat.

3) Intrebari mixte- au o parte inchisa si una deschisa; acesta din urma lamurind sensul raspunsului inchis.

C. Dupa modul de aplicare

a) Chestionare autoadministrate

Raspunsurile sunt inregistrate de insisi subiectii supusi investigatiei, eliminandu-se in acest mod unul din factorii care influenteaza raspunsurile- personalitatea celui care aplica chestionarul

b) Chestionare administrate de operatori de ancheta

Aceasta reprezinta modalitatea cea mai raspandita de culegere a datelor. In cazul acestiu tip de chestionare foarte importanta este stabilirea contactuludintre persoana anchetata si operatorul de ancheta. Este interzisa modificarea unui raspun dupa ce s-a trecut la urmatoarea intrebare. Totodata operatorul nu se va multumi, in cazul intrebarilor inchise, sa incercuiasca codul, ci va consemna si comentarii. Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor de ancheta presupune din partea acestora respectarea unor reguli tehnice: studierea chestionarului, memorarea intrebarilor, respectarea succesiunii intrebarilor, inregistrarea fidela a raspunsurilor, intervievarea persoanelor indicate, pastrarea secretului profesional.