Cauzele Bolilor Psihice

Tulburările psihice și bolile mintale influențează aproape toate aspectele vieții unui pacient, funcțiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realităţii, relaţiile interumane, sexualitatea, munca şi timpul liber. Asemenea tulburări sunt cauzate de interacțiunea unor factori complexi, biologici, sociali și spirituali, care nu pot fi totdeauna puși în evidență cu siguranță. O ramura foarte importantă din acest domeniu, vine in sprijinul specialiştilor şi ne vorbeşte atat despre cauzele îmbolnăvirii psihice cât şi de multe alte aspecte ce privesc viaţa oamenilor ce suferă de aceste tulburări psihice.

Termenul de psihiatrie se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul persoanelor care suferă de boli mintale. Acest domeniu care studiază îndeosebi cauzele bolilor mintale se extinde in multe alte specialităţi medicale. De aceea în prezent se atrage o foarte mare atentie cauzelor care aduc la moştenirea sau chiar dobândirea unei boli psihice. Deseori avem în jurul nostru oameni care suferă de o boala mintală, şi oarceum societatea îi discriminează, şi asta doar datorită faptului ca ei nu sunt ca noi.

Ajunşi în sec. XXI unde tehnologia avanseaza pe zi ce trece, unde oamenii nu mai sunt atât de preocupaţi de săntăatea lor psihică, pentru că se consideră a fi o ruşine să te adresezi unui psiholog, sau cu atât mai mult unui psihiatru. Dupa spusele unui mare psihiatru nu este o ruşine să te adresezi unei persoane care este specializată în domeniul psihicului si in acest fel să ai un insucces, este o mai mare ruşine să fii bolnav şi ignorat de toţi cei din jurul tău.

„Procesul enorm al medicinei în ultimele decenii s-a rasfrânt şi asupra psihiatriei, atât în ceea ce priveşte configurarea nosografică, dar şi asupra interpretării mecanismelor etiopatogenice sau a semnificaţiilor psihopatologice” Cu sens de eveniment boala psihică poate fi urmarită în diverse planuri: cel al realţiilor duale, al relaţiilor interpersoanale în microgrupurile standard: familia de origine, şcoală, loc de munca, grup de prieteni, cunoştinte. Şi la fel, în perspectiva internării, a existenţii pacientului în spital; precum şi a reinserţiei sale sociale. Dar evenimentul bolii psihice are şi un sens propriu, generic, şi anume cel al alienarii, al înstrăinării, al ieşirii subiectului din legaturile şi integrarile sale interpersonale şi sociale fireşti.

Obiectivul pe care mi l-am propus în lucrarea mea este cel de a identifica cauzele bolilor psihice şi de a găsi o descriere succintă la fiecare cauză care face ca să apară aceste boli psihice. Drept urmare persoana umană conştientă se formează în cadrul lumii umane şi astfel comportamentul ei este cauzat atât de factori dobândiţi prin procesul de procreare, cât şi prin factori asimilaţi de-a lungul timpului. Voi demonstra anume că cauzele respective duc la apariţia bolilor psihice.

I. Boala psihică şi ecosistemul

Boala psihică trebuie considerată ca interesând întreaga fiinţa umană în complexitatea ei biologică, psihologică, axiologică şi socială. Dupa Lăzărescu M, boala psihică constă într-o denivelare ( simplificare), dezorganizare ( destructurare), dezechilibrare ( dizarmonie) a veţiii psihice conştiente a persoanei. Psihismul subiectului se reorganizează la un nivel inferior, prezentând manifestări care nu sunt evidente în starea normală. Aceasta disfuncţionalitate se datorează fie absenţei instanţelor psihice superioare, fie efortului constituit de încercarea de reechilibrare, de reorganizare în situaţia deficitară dată.

Ecosistemul uman în care se manifestă sănătate şi boala nu este izolat şi nici static. Conţinutul conceptului de sănătate mintală este determinat de calitatea raportului personalitate-mediul. În condiţiile vieţii contemporane, relaţiile omului cu factorii de mediu s-au complicat. Ele nu se realizează exclusiv prin mecanisme biologice, ci sunt dependente de factori socio-culturali, care se adaugă şi mijlocesc relaţiile dintre om şi natură. Deci socialul nu poate fi separat , dar nici identificat cu naturalul. Nu putem să nu reţinem că este caracteristic contemporanietăţii, faptul că dezvoltarea tuturor laturilor vieţii sociale a devenit tot mai dependentă de natură, de rezervele ei, de echilibru ecologic. Relatiile ecologice om- natura- societate, trebuie privite prin interacţiunea lor, cu evidenţierea contradicţiilor ce pot aparea în cadrul interacţiunii dintre mediul social şi individual.

În opinia lui Margineanu N (1973), sănătatea exprimă echilibrul dinamic dintre fiinţă şi lume iar boala rezultă din dezechilibrul fiinţă-lume, din lupta lor asimetrică şi dizarmonioasă ce contrazice nu numai logosul evoluţiei al fiinţei , ci şi pe cel al lumii şi al societăţii. Daca în conflictul dintre fiinţă şi mediu individual reuşeşte să învingă starea de tensiune care izvoraşte din golul de adaptare pe care aceasta îl reprezintă, atunci îşi va păstra sănătatea. În caz contrar el va ajunge la boală.