Clasificarea testelor proiective

CLASIFICAREA TESTELOR PROIECTIVE

Clasificarea testelor proiective se poate realiza în diferite moduri. Inventatorul expresiei “test proiectiv“, Frank, a propus urmatoarea clasificare :

- Tehnicile constitutive – în care subiectul structureaza un material prezentat nestructurat;

- Tehnicile constructive – în care subiectul porneste de la un material definit si construieste structuri mai ample (ex. mozaic, testul satului)

- Tehnicile interpretative - în care subiectul interpreteaza un material având o semnificatie afectiva;

- Tehnicile catarctice – în care subiectul exteriorizeaza o reactie emotionala, sub efectul stimulului;

- Tehnicile refractive – în care subiectul trebuie sa suporte distorsiuni ale unei activitati de comunicare (grafologie sau Mira);

H.J.Eysenck considera ca exista patru grupe de teste proiective :

- Teste de completare – în cazul lor, subiectul completeaza un lant de asociatii, punctul de plecare fiind stimulul standard;

- Teste interpretative – în cazul carora subiectul interpreteaza stimulul prezentat;

- Teste de productie – probe de constructie sau de creatie, cu o tema data;

- Teste de observatie – subiectul, plasat în fata unor teme rau structurate, este studiat comportamental.

J.E.Bell accepta si el existenta a trei grupe de teste proiective :

- Asociatiile de cuvinte si tehnicile înrudite;

- Testele cu stimuli vizuali;

- Miscarile expresive si formele înrudite lor;

- Jocul, simplu sau dramatic si metodele înrudite.

Clasificarea lui Lindzey reuneste toate aspectele cuprinse de celelalte clasificari:

- TEHNICILE ASOCIATIVE - în cazul carora subiectul raspunde la stimulii prezentati cu primele imagini sau idei care-i sunt evocate de acestia. Ele cuprind:

- Testul Rorschach – prezentat de H.Rorschach în 1921 sub denumirea de „proba petelor de cerneala” si care este unul dintre cele mai importante si folosite teste proiective de personalitate.

- Testul C.R.R. (Child Rorschach Responses) - elaborat de L.B.Ames. Este folosit pentru diagnosticul copiilor.

- Testul Behn-Rorschach (Be-Ro) – varianta a testului Rorschach, în care plansele prezinta un numar crescut de pete albe, care ocupa si mai mult spatiu. Plansele sunt si mai divers colorate. Testul urmareste reactiile subiectului la petele albe, deci la spatiile dintre petele de cerneala propriu-zise.

- Testul Fuchs-Rorschach (Fu-Ro) – varianta a testului clasic Rorschach.

- Testul lui Kataguchi-Rorschach (Ka-Ro). Varianta a Rorschach-ului, tot cu 10 planse standard.

- Testul H.I.B.T. (Howard ink-blot test) - foloseste 12 planse cu pete de cerneala.

- Testul H.I.T. (Holtzman Ink-blot technique) - cuprinde doua serii de planse (A si B), a câte 45 imagini-pete de cerneala fiecare. Acestea sunt complementare. Acest test este mult mai complet, mai amanuntit si mai laborios decât metoda clasica, dar rezultatele înregistrate sunt aproximativ aceleasi.

- Testul Z (Testul individual Z) – pus la punct de catre Zulliger. Cuprinde trei planse-pete de cerneala, dintre care prima sugereaza un raspuns-forma, a doua, raspuns-culoare, iar ultima, un raspuns-miscare. Permite o examinare rapida a subiectului, dar fara finetea analitica individuala a testului original.

- Variantele testului Rorschach dupa M.R. Harrower - cu trei variante:

a) un test colectiv;

b) un test cu utilizari în variante multiple.

c) un test Rorschach paralel.

- TEHNICILE CONSTRUCTIVE - se bazeaza, în principal, pe creatia libera a subiectului.

- Testul T.A.T. – Thematic Aperception Test – introdus de H.A.Murray, foarte folosit. Se bazeaza pe notiunea de aperceptie a lui Herbart.

- Testul C.A.T. (Children’s Apperception Test) - introdus de Bellak, ca o varianta a T.A.T. pentru copiii între 3-10 ani. Cuprinde 10 planse cu animale, reproducând situatii tipice umane. Situatiile din planse produc asociatii specifice vârstei copilariei (gelozia fratilor, relatiile parinti-copii, agresivitatea, izolarea). În interpretare, se tine seama de: eroul principal, elementele omise, procesele de identificare, starea de tensiune anxioasa, conflictele si rezolvarea acestora, deznodamântul actiunii .