Dezvoltare Umana, Psihoterapii si Psihopatologie

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest seminar prezinta Dezvoltare Umana, Psihoterapii si Psihopatologie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor: Claudia Marian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Psihologie

Extras din document

Aspecte principale ale subindentităţii familiale la tineri

Evolutia identitatii inregistreaza cresteri in fiecare substadiu al tineretii,dar in ultimele decenii se manifesta, macar la o parte din tineri, tendinta de a amana momentul intemeierii propriei familii, pana cand sunt rezolvate problemele de angajare profesionala si eventual si dobandirea unei locuinte. Dar la majoritatea tinerilor inceputul acestui stadium corespunde momentului intemeierii familiei proprii. Prin urmare, intre 24 si 28 de ani, daca are loc acest eveniment deosebit al vietii, casatoria, sotii parcurg mai intai o faza de traire intensa a intimitatii, sub influenta unui libidou arzator.

Totodata, se produce si o adaptare reciproca a celor doua personalitati si o indeplinire initiala a rolurilor maritale specifice fiecaruia. Dar la multi tineri casatoriti exista inca o dependenta fata de spatiul locuit al parintilor, care, pe deo parte are efecte pozitive, in sensul ajutorului oferit de acestia si a sustinerii chiar a rolurilor maritale, dar si unele neajunsuri rezultate din conflictele de rol, mai ales ale femeilor. Totodata este posibil sa apara si statutul si rolurile de parinti, se pot naste unul sau doi copii, care fiind foarte mici , ii pot solicita foarte mult pe tinerii parinti, mai ales pe mama, dar in contextul actual se realizeaza si o implicare semnificativa o tatalui in cresterea copiilor foarte mici.

Experienta in cresterea si educarea copiilor, este redusa si pentru aceasta se pot adopta atitudini prea rigide sau prea lejere. Se dezvolta, astfel, stiluri de actiune edicationala la nivelul familiei. O serie de autori de notorietate pun in discutie importanta si validitatea stilurilor parentale pentru educatia copiilor si evolutia lor ulterioara. Din aceasta perspective, Baldwin, Calhon si Breeze clasifica familiile democratice, indulgente, inaduitoare, autocrate, rejective, indiferente si mixte, din care rezulta tipuri diferite de relationare si atasare. Becker pune in evidenta patru stiluri parental-educationale prin analiza factorilor de “caldura si control”, la baza carora stau, in contributii diferite, controlul, suportul emotional si anxietatea. Stilul dictatorial, in care se manifesta un control exagerat, dar cu caldura redusa, cu cerinte mari din partea parintilor si cu afectivitate putina. Stilul autorial, ce cumuleaza doi factori, caldura si controlul, iar fata de copil se manifesta cerinte inalte in paralel cu o atentie afectiva crescuta. Stilul neglijent, cand din nou se cumuleaza cei doi factori, dar pe negativ, in sensul ca se manifesta putina caldura si putin control, iar educatia prezinta valente scazute ca urmare a dezinteresului parintilor. Stilul permisiv, in care caldura este accentuata dar, in schimb, controlul parental este foarte scazut sau neresimtit de copil.

Intre 28 si 32 de ani se poate rezola problema locuintei si tinerii incep sa faca efortul de a o inzestra cu tot ce trebuie si de a asigura confortul casnic mult visat. Se consolideaza statutul de soti si de parinte, mai ales daca unul dintre copii intra la scoala. Intre soti, relatiile continua sa fie sustinute de libidoul de nivel crescut si de constientizarea rolurilor si obligatiilor reciproce, daca nu se intampla asa se poate sa se ajunga la divort.

In ultimul subsadiu al tineretii, multe dintre dorintele legate de locuinta s-au indeplinit, rolurile celor doi sunt stabilizate si bine articulate, manifesta o iubire calma si sincera si contribuie la dezvoltarea unui climat familial favorabil cresterii copiilor.

Activitatea din familie impune o preocupare mai intense pentru treburile gospodaresti si satisfacerea nevoilor acesteia. Ocupatiile legate de locul de munca sau de terminarea studiilor se adauga la regimul zilnic, ceea ce face ca distractiile sa fie mai putine. Dar lecturile , activitatile ludice in grup si vizitele persista in noua familie. Tanarul se antreneaza cu placere in jocul copiilor, pe care il organizeaza si il reorganizeaza. Cand apar copii, persista plimbarile pe jos, vizionarea TV, citirea de literatura beletristica si de specialitate, de educatie si sanatate , antrenarea in activitati culturale si politice.

Spre sfarsitul perioadei tineretii( 32-35 ani), in familie, viata devine mai stabilizata. Organizarea timpului liber si a vacantelor se face in functie de mijloacele financiare. Se remarca o orientare mai realista a tinerilor in care manifestarile sunt centrate pe activitatea profesionala. Interesul pentru profesiune isi pune pecetea asupra intregii activitati psihice, inclusiv asupra capacitatii sensorial-perceptive, intelectuale, aptitudinale si a disponibilitatilor afectiv-motiationale.

Opinia cu privire la familie a fost relativ nuantata la tineri. Pe primul loc se afla buna intelegere, stima reciproca, sprijinul convivilor. Copiii se considera ca fiind factori de coeziune familiala. Institutia casatoriei este foarte solida, dar pune probleme de adaptarea mentalitatii celor doi parteneri, a caracteristicilor dobandite, gusturi, deprinderi, stil de viata, mici manii, preocupari, atitudini si nivel de cultura etc.

In ultimii25-30 de ani se manifesta mai mult interes privind preparatia pentru casatoriea tinerilor. In unele tari s-au constituit oficii de consiliere privind casatoria. De obicei perioada de logodna este o perioada de acomodare a celor doi parteneri, exista insa tendinta de a scurta logodna. In conditiile societatii moderne casatoriile tinere(intre studenti si intre tinerii muncitori) au inceput sa se omogenizeze din punctual de vedere cultural, datorita cresterii nivelului general al performantei de scolarizare.

In ansamblul factorilor care actioneaza in directia pregatirii tineretului pentru viata de familie, un loc deosebit il are climatul moral in care se formeaza si se consolideaza atitudinile si idealurile tinerilor despre casatorie si familie, de felul in care tineretul intelege rosturile familiei, rolul ei si statutul sua social, indatoririle in viata de familie, greutatile, bucuriile asteptate si altele depind, in buna masura si comportarea in dragoste, actiunea sa in vederea intemeierii vietii familiale.

Factorii economici, spatiul locativ constituie nu numai cadrul in care se organizeaza viata tinerei familii, dar si cadrul aspiratiilor, dorintelor si antrenarii posibilitatilor, angajarea de economii, deprivari etc. In cadrul casatoriei apar si probleme legate de educarea si experienta sociala, a fiecaruia din cei doi parteneri ai cuplului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltare Umana, Psihoterapii si Psihopatologie.doc

Alte informatii

Universitatea de Nord, Baia Mare